Decizia de a acorda bani in loc de actiuni BCR, CEC si RomTelecom ridica semne de intrebare Dintr-o promisiune vaga si plina de semne de intrebare, Fondul Proprietatea este acum aproape sa devina operational. Totusi, din portofoliul initial au disparut pe parcurs, din diverse motive, actiunile a trei mari emitenti, acestea urmand sa fie inlocuite cu numerarul obtinut in urma vanzarii de catre stat a acelor actiuni. Impreuna, actiunile celor trei companii ar fi avut o pondere
Decizia de a acorda bani in loc de actiuni BCR, CEC si RomTelecom ridica semne de intrebare
Dintr-o promisiune vaga si plina de semne de intrebare, Fondul Proprietatea este acum aproape sa devina operational. Totusi, din portofoliul initial au disparut pe parcurs, din diverse motive, actiunile a trei mari emitenti, acestea urmand sa fie inlocuite cu numerarul obtinut in urma vanzarii de catre stat a acelor actiuni.
Impreuna, actiunile celor trei companii ar fi avut o pondere extrem de importanta in componenta viitorului fond de investitii. Infiintat pentru a rezolva chestiunea investitiilor, Proprietatea tinde sa devina o struto-camila fara identitate precisa. “Daca au de gand sa plateasca in bani si nu prin actiuni la BCR, CEC sau RomTelecom, mai bine folosesc cash-ul pentru despagubirea fostilor proprietari”, spune analistul Matei Paun. Ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, nu crede ca este vorba de o deturnare de la gandirea initiala, ci doar de identificarea celor mai profitabile solutii. “Banii respectivi vor fi investiti penru a genera profit mai mare. Nu vad care este problema”, sustine Olteanu. Matei Paun se intreaba insa daca banii viitorilor actionari ai Fondului Proprietatea vor fi sau nu bine administrati. “Cred ca cea mai buna solutie ramane cea a despagubirilor in bani”.
Vanzarea actiunilor RomTelecom in cadrul ofertei publice initiale (IPO), care ar putea avea loc in prima jumatate a acestui an, va avea, cel mai probabil, ca rezultat, o suma mai mica decat pretul de piata ulterior. Asa cum s-a putut vedea si in celelalte cazuri precedente de IPO, pretul actiunilor a crescut semnificativ la Bursa fata de cel din oferta publica. In plus, un pachet de 20% din actiunile unei companii precum RomTelecom valoreaza mult mai mult decat suma actiunilor respective. O cincime din actiunile companiei inseamna o pozitie importanta in cadrul acesteia, inseamna reprezentare in Consiliul de Administratie, participare la luarea deciziilor, motiv pentru care Fondul ar fi primit, cu siguranta, un pret mult mai mare prin vanzarea intregului pachet catre un singur investitor.
Atat inlocuirea titlurilor respective cu numerar, cat si perspectivele fondului in sine, sunt vazute diferit de fiecare dintre cei interesati. Mediul economic manifesta optimism fata de viitorul fondului, considerand ca actiunile din portofoliu, chiar si in conditiile disparitiei BCR, CEC si, mai nou, RomTelecom, ii pot asigura o rentabilitate buna.
Paradoxal, nemultumirea si pesimismul vin tocmai din directia celor care ar urma sa fie actionari ai noii entitati, preluand in cadrul procesului de despagubire actiunile detinute acum de stat.
“Aceasta forma de despagubire nu ii intereseaza pe membrii asociatiei noastre”, afirma Maria Teodoru, presedintele Asociatiei Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat (APDAS). “Sunt oameni in varsta, de 70-80 de ani, care nu au ce face cu actiunile. E o treaba neserioasa, fapt care s-a vazut si din introducerea, apoi scoaterea din fond a creantelor Romaniei catre diverse state. Nu avem nici un dubiu ca incearca sa pacaleasca lumea in acest fel. Exista deja o mafie organizata care cumpara titluri de despagubire. Aceiasi care au cumparat si cupoanele lui Vacaroiu. De altfel, si actiunile date pana acum ca despagubire au fost valorificate la 20% din pretul oficial”, mai spune ea.
In timp ce reprezentantii unei parti a viitorilor actionari contesta insasi existenta fondului, conducerea acestuia munceste din plin pentru a-l face functional.
“Zilele acestea, va aparea in The Economist anuntul pentru selectarea legal advisor-ului”, spune Nicolae Ivan, presedintele Fondului Proprietatea. “In jurul datei de 1 martie, in situatia ideala, urmeaza sa incheiem contractul cu acesta, iar la circa doua luni dupa aceea sa anuntam licitatia pentru manager. In ipoteza ideala, in luna iulie, am putea semna contractul cu viitorul administrator.”
Presedintele Fondului a declarat ca nu se va crea o presiune pentru accelerarea acestui proces, urmand sa se puna accentul pe calitatea societatii care va administra activele si nu pe rapiditatea cu care aceasta va fi desemnata. Cristian Nacu de la Enterprise Investors atrage atentia ca in cazul unor astfel de fonduri de investitii exista intotdeauna pericolul derapajelor politice. Chiar si in conditiile in care va exista un “fund manager” din strainatate. Bogdan Olteanu este optimist, dar pensionarul de 80 de ani se intreaba daca va mai prinde ziua in care va recupera adevarata valoare a locuintei pe care i-au confiscat-o comunistii.
In perioada urmatoare, probabilitatea ca alte actiuni din portofoliul fondului sa fie inlocuite cu numerar este redusa. Potrivit presedintelui Nicolae Ivan, acesta a fost deja inregistrat la Registrul Comertului, iar pentru a se mai scoate vreo actiune ar trebui parcurs un proces foarte anevoios.
In ceea ce priveste tranzactiile cu titluri de proprietate, la moda in aceasta perioada, Ivan a afirmat ca, dupa cunostinta sa, acestea sunt ilegale.
Cat despre listarea la Bursa, vazuta de majoritatea vocilor dinspre piata de capital ca imposibila pentru 2006, presedintele fondului a afirmat ca procedurile pentru selectia intermediarului vor fi demarate chiar in aceasta saptamana.