Pentru o societate cu codul CAEN principal 7011 şi printre secundare 7031, trebuie achiziţionată casa de marcat conform O.G.nr. 47/2007? Cristina Iordache – Bucuresti Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 28/1999, cu modificările si completările ulterioare, utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale este obligatorie în cazul agenţilor economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii direct către populaţie. Prin urmare
Cristina Iordache – Bucuresti
Potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 28/1999, cu modificările si completările ulterioare, utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale este obligatorie în cazul agenţilor economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii direct către populaţie. Prin urmare, codurile CAEN – principal sau secundare – pe care le deţine o societate nu duc implicit la obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, ci activitatea comercială efectiv desfăşurată este cea care dă naştere acestei obligaţii.
Potrivit codurilor CAEN prezentate de dumneavoastră, societatea are ca obiect de activitate desfăşurarea activităţilor de dezvoltare (promovare) imobiliară, ce presupune dezvoltarea proiectelor imobiliare şi reunirea mijloacelor financiare şi tehnice în scopul construirii de imobile rezidenţiale sau cu altă destinaţie (nerezidenţiale), precum şi activitate de agenţie imobiliare, care presupune servicii de intermediere pentru cumpărarea, vânzarea sau închirierea bunurilor imobiliare. Conform acestora, rezultă că aveţi posibilitatea livrărilor de bunuri şi prestării unor servicii direct către populaţie. Ordonanţa nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, în vigoare începând cu 3 septembrie 2007, prin care s-a modificat şi completat Ordonanţa de urgenţă nr. 28/1999, anulează unele din excepţiile de la obligativitatea de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cum ar fi vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată, vânzările de bunuri şi prestările de servicii care nu se încasează integral în momentul livrării/prestării, precum şi cele care nu se încasează integral cu numerar şi/sau substitute de numerar.
Aşadar, în ipoteza în care societatea dumneavoastră livra bunuri şi presta servicii direct către populaţie şi se încadra la una din excepţiile menţionate mai sus, doar până la intrarea în vigoare a Ordonanţei nr. 47/2007 era exceptată de la obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale. n
Victor Zavoianu – Timisoara
Situaţiile în care o persoană impozabilă, stabilită în România, care realizează o activitate economică, nu este obligată să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, sunt acelea în care respectiva persoană fie realizează (sau declară că urmează să realizeze) o cifră de afaceri care nu depăşeşte plafonul de scutire de 35.000 euro, aflându-se în regimul special de scutire, fie realizează exclusiv operaţiuni scutite care nu dau drept de deducere.
Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, colectarea deşeurilor reciclabile nu constituie o operaţiune scutită fără drept de deducere, prin urmare nu poate fi vorba de realizarea în exclusivitate a unor operaţiuni scutite fără drept de deducere.
În această situaţie, neînregistrarea în scopuri TVA ţine de opţiunea societăţii şi este limitată de nivelul cifrei de afaceri anuale, declarată sau realizată, care va trebui sa fie inferior plafonului de scutire de 35.000 euro. Echivalentul în lei al acestuia se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la începutul fiecărui an calendaristic şi se rotunjeşte la următoarea mie. În situaţia atingerii sau depăşirii acestui plafon, persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, în termen de zece zile de la data atingerii sau depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins sau depăşit. După atingerea sau depăşirea plafonului de scutire, persoana impozabilă nu mai poate aplica din nou regimul special de scutire, chiar dacă ulterior realizează o cifră de afaceri anuală inferioară plafonului de scutire.
Ceea ce prevede Codul fiscal în mod particular în legătură cu livrarea deşeurilor şi materiilor prime secundare, rezultate din valorificarea acestora (astfel cum sunt definite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, republicată, cu modificările ulterioare), sunt măsurile simplificate – «taxarea inversă».
Potrivit reglementărilor în vigoare, referitor la modul de întocmire a facturilor şi înregistrărilor în contabilitate în cazul taxării inverse facem următoarele precizări:
– pe facturile emise, furnizorii sunt obligaţi să înscrie menţiunea «taxare inversă», fără să înscrie taxa aferentă. Practic, totalul facturii emise coincide cu „baza de impozitare“ (factura este fără TVA).
– pe facturile primite de la furnizori, beneficiarii vor înscrie taxa aferentă, pe care o evidenţiază atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă.
Contabil, (doar) beneficiarul va înregistra în cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente şi, pentru aceste operaţiuni, nu se va face plata taxei între furnizor şi beneficiar.
Trebuie de asemenea ţinut cont că pentru aplicarea măsurilor de simplificare există condiţia obligatorie ca atât furnizorul, cât şi beneficiarul să fie înregistraţi în scopuri de TVA.
Aplicarea măsurilor simplificate nu trebuie însă confundată cu scutirea.