Europenii ne sicaneaza cu statutul minoritatilor

Prinsi la mijloc in jocul de putere dintre Parlamentul European si Comisia Europeana, romanii sunt acuzati ca nu dau destule drepturi minoritatilor nationale si sunt iarasi amenintati cu intarzierea aderarii. Rolul decizional al Parlamentului European in aderarea Romaniei la UE s-a incheiat in aprilie 2005, odata cu semnarea tratatului. Din acel moment, singurele institutii europene implicate au ramas Comisia Europeana si Consiliul European. In aprilie 2006, Comisia va da semnalul activari

Prinsi la mijloc in jocul de putere dintre Parlamentul European si Comisia Europeana, romanii sunt acuzati ca nu dau destule drepturi minoritatilor nationale si sunt iarasi amenintati cu intarzierea aderarii.

Rolul decizional al Parlamentului European in aderarea Romaniei la UE s-a incheiat in aprilie 2005, odata cu semnarea tratatului. Din acel moment, singurele institutii europene implicate au ramas Comisia Europeana si Consiliul European. In aprilie 2006, Comisia va da semnalul activarii sau neactivarii clauzelor de salvgardare. Ulterior, Consiliul European ii va consfinti decizia. Acesta este parcursul aflat in fata Romaniei pana la dobandirea statutului de tara membra, iar Parlamentul European nu face parte din el. Aceasta nu inseamna insa ca politicienii ce reprezinta statele membre in forul legislativ al UE s-au culcat pe o ureche. Ei continua sa faca lobby, iar raportul Comisiei de politica externa a Parlamentului European nu vine decat sa confirme acest lucru. Discutarea sa a adus in atentia opiniei publice o problema rezolvata de Romania, dar prezentata de politicieni ca fiind de maxima actualitate. Pe scurt, raportul arata ca nu indeplinim criteriul politic de aderare la UE, pentru ca minoritatile nationale nu au invatamant de stat in limba materna si nu se pot auto-guverna. Subiectul nu este o premiera, iar beneficiarii unor asemenea reglementari, continute in Statutul minoritatilor – blocat in Senatul Romaniei, sunt cunoscute. Formatiunea politica reprezentanta a maghiarilor din Romania, UDMR, se bucura de largi simpatii in randul parlamentarilor europeni unguri si nordici, autori ai majoritatii criticilor adresate autoritatilor de la Bucuresti. “Comunitatea maghiara din Romania are drepturi bine fundamentate. Acest lucru nu inseamna ca situatia nu poate fi imbunatatita, iar statutul minoritatilor este o imbunatatire”, arata senatorul maghiar Gyorgy Frunda care este miza. Nici o problema, cu conditia ca obiectivul comun al tuturor romanilor sa nu fie ratat, ori parlamentarii europeni cer tocmai amanarea aderarii Romaniei daca cererile UDMR nu sunt satisfacute.


“Nu exista nici un semn de intrebare cu privire la criteriul politic. In Parlamentul European exista interese. Unii si le promoveaza mai bine, altii mai putin bine, dar in nici un caz nu pot influenta data aderarii”, ne-a declarat secretarul de stat in Ministerul Integrarii, Leonard Orban. Problemele ridicate de parlamentarii europeni nu exprima pozitia oficiala a institutiei pe care ei o reprezinta, au doar valoare de recomandari. Sa nu uitam insa ca in luna aprilie a acestui an, parlamentarii au invins Comisia Europeana, fortand-o sa le recunoasca puterea si influenta, iar istoria se poate repeta.



“Comunitatea maghiara din Romania are drepturi bine fundamentate. Acest lucru nu inseamna ca situatia nu poate fi imbunatatita.”

Gyorgy Frunda,

senator UDMR







“Nu exista nici un semn de intrebare cu privire la criteriul politic. In Parlamentul European, ca in orice structura, exista interese. Unii si le promoveaza mai bine, altii mai putin bine.”

Leonard Orban,

secretar de stat, ministrul Integarii Europene






Puscas: “Cetatenii UE sunt egali in drepturi, indiferent de tara sau regiunea din care vin”

Politicianul roman spune ca pretentiile de autonomie ale maghiarilor incalca Directiva egalitatii sanselor

Pentru a clarifica de ce s-a razgandit Uniunea Europeana, dupa patru ani de negocieri cu Romania, timp in care nu ni s-a reprosat neindeplinirea criteriului politic, “Capital” a solicitat opinia fostului negociator-sef, Vasile Puscas.


Capital: Recomandarile Comisiei de politica externa a Parlamentului European sunt foarte dure si acrediteaza ideea ca minoritatile din Romania, cu precadere cea maghiara, nu beneficiaza de drepturile si libertatile celor din alte state europene. Daca situatia este atat de dramatica, apare intrebarea cum ati reusit sa incheiati negocierile de aderare in decembrie 2004?


Vasile Puscas: In 2004, Comisia Europeana si Parlamentul European au considerat ca Romania indeplineste toate criteriile pentru a deveni stat membru in 2007, inclusiv pe cel politic. Daca nu am fi indeplinit criteriul politic, care se refera, printre altele, la asigurarea drepturilor si libertatilor minoritatilor, Uniunea Europeana nici nu demara negocierile de aderare, cu atat mai putin a le incheia.


Capital: Care este atunci semnificatia pozitiei parlamentarilor europeni si in ce masura pot ei impune Romaniei respectarea recomandarilor facute?


Vasile Puscas: Se profita de momentul specific in care se afla Romania si se fac presiuni in directia satisfacerii pretentiilor unor grupari politice. Sa nu ignoram, totusi, amanuntul ca, in marea lor majoritate, parlamentarii europeni autori ai amendamentelor cu pricina sunt politicieni unguri, excelenti reprezentanti, dupa cum se vede, ale intereselor minoritatii maghiare din Romania. Ei urmaresc revigorarea conceptului de drepturi colective.


Ca parlamentar roman consider toate aceste luari de pozitie ca simple recomandari, nimic mai mult. Nu sunt obligatorii si este important ca opinia publica de la noi sa fie corect informata in acest sens.
Capital: Opinia publica s-ar putea intreba, pana la urma, de ce atatea discutii pe marginea statutului minoritatilor.


Vasile Puscas: Raspunsul este simplu. Toate solicitarile in acest domeniu exced standardele europene si practicile in materie de drepturi ale minoritatilor. Directiva egalitatii sanselor, emisa de Comisia Europeana si obligatorie pentru toate statele membre, este foarte clara. Cetatenii Uniunii Europene sunt egali in drepturi, indiferent de tara sau regiunea din care vin.



“Se profita de momentul specific in care se afla Romania si se fac presiuni in directia satisfacerii pretentiilor unor grupari politice.”

Vasile Puscas,

deputat, fost negociator sef al Romaniei in relatia cu Uniunea Europeana







Pretentiile adresate romanilor

Concluziile raportului Moscovici, adoptat de Comisia de politica externa a Parlamentului European, vor fi discutate in plen la mijlocul lunii decembrie. Observatorii romani se asteapta ca europarlamentarii sa aprobe documentul. Amendamentele privitoare la statutul minoritatilor din Romania apartin, in majoritate, parlamentarilor europeni membri ai celui mai important grup, popularii. Adoptarea raportului cu 55 de voturi pentru, doua impotriva si doua abtineri arata insa ca si socialistii europeni, altadata suporteri ai puterii de la Bucuresti, sunt de acord cu punctul de vedere al colegilor lor. Reprosurile si recomandarile ce ni se fac vizeaza subiecte sensibile: autodeterminare sub toate aspectele a minoritatii maghiare din Romania, protectia mediului in zonele de frontiera si integrarea populatiei rrome.


In ceea ce priveste populatia de etnie maghiara din Romania, parlamentarii europeni din Comisia de politica externa:


• Sunt ingrijorati de lipsa de initiativa de care dau dovada autoritatile romane in directia asigurarii protectiei minoritatii maghiare in concordanta cu principiul subsidiaritatii si cel al auto-guvernarii;

• Cer asigurarea de catre statul roman a invatamantului superior in limba minoritatii, infiintarea si finantarea publica a universitatilor in limba materna. Ca prim pas, insista in favoarea infiintarii facultatii de stat in limba maghiara in cadrul universitatii Babes-Bolyai din Cluj;

• Cer Parlamentului Romaniei urgentarea adoptarii legii statutului minoritatilor si isi exprima dezamagirea in legatura cu tergiversarea procesului legislativ;

• Cer autoritatilor romane sa intreprinda actiuni concrete in directia descentralizarii administrative si a auto-guvernarii in concordanta cu nevoile si cererile concrete ale comunitatii maghiare;

• Cer modificarea legii electorale din Romania, pentru a permite accesul pe scena politica a mai multor partide reprezentand minoritatea maghiara;

• Cer restituirea proprietatilor, cu precadere a celor bisericesti.


Privitor la protectia mediului in zona de frontiera, parlamentarii europeni cer guvernului roman sa implementeze legislatia de mediu la exploatarea de la Rosia Montana, cu consultarea tarilor vecine.
In ceea ce priveste populatia rroma, politicienii de la Strasbourg cer continuarea eforturilor de integrare a acesteia, in principal prin asigurarea accesului la invatamant primar si secundar, precum si pe piata muncii.