Cum să faci profituri în criză din munca pământului

Agricultura a devenit o afacere foarte profitabilă în România. Producţiile mari au salvat, în această perioadă de criză, nu doar bugetul statului, ci mai ales posesorii de pământ. La peste o mie de hectare, profitul este garantat, dar nici cei cu suprafeţe mici nu ies în pagubă; cultivarea a doar 50 hectare poate aduce agricultorului un venit anual de peste 50 mii lei.

Chiar şi din cultivarea unui singur hectar cu grâu se poate obţine profit de o mie de lei, iar cultivarea cu porumb sau floarea-soarelui dublează suma. Totuşi, asemenea culturi nu se însămânţează pe suprafeţe mici, terenurile fiind, de obicei, de cel puţin câteva zeci de hectare. „Agricultura este o activitate profitabilă, altfel n-ar fi cultivată 90% din suprafaţa arabilă a ţării. Pentru un profit garantat este suficient un teren de 200 de hectare, dar şi cu o suprafaţă mai mică activitatea poate fi foarte avantajoasă, mai ales dacă este vorba despre sămânţă“, a spus Ştefan Poienaru, unul dintre marii agricultori din sudul ţării.

Conform informaţiilor oficiale, doar o mică parte a exploataţiilor agricole lucrează suprafeţe cuprinse între 10 şi 100 hectare, cea mai mare parte a suprafeţelor exploatate fiind între 500 şi 2.000 hectare. „Pentru o agricultură cu adevărat profitabilă, trebuie să ai măcar o mie de hectare şi să ai grijă să nu pui toate ouăle în acelaşi coş. Dacă este o calamitate şi nu apar probleme pe toată suprafaţa, poţi face faţă, aşa cum, dacă o cultură de toamnă nu merge, o poţi înlocui în primăvară. În plus, pe o suprafaţă suficient de mare poţi opta pentru mai multe culturi, astfel încât să ai mai multe opţiuni“, a explică şi Culiţă Tărâţă, cel mai mare agricultor din ţară.

Profit la hectar

Dacă luăm în calcul datele oferite de Ministerul Agriculturii, cultivarea unui hectar cu grâu sau cu porumb presupune costuri de 3.300 lei. Beneficile însă depăşesc cu mult această sumă. Astfel, sprijinul total acordat pentru înfiinţarea unui hectar a fost, anul trecut, de 633 lei, din care plăţi directe pe suprafaţă – 538 lei/ha, iar subvenţionarea preţului motorinei utilizate la lucrările agricole – 95 lei/ha. Apoi, având în vedere că, în 2011, la grâu s-a recoltat o producţie medie de 3.624 kg/ha, iar la porumb de 4.493 kg/ha, putem face un calcul al sumei totale rezultate în urma vânzării producţiei, la un preţ de un leu pe kilogram suma din valorificarea producţiei fiind de minimum 3.624 lei.

În total, profitul obţinut de un agri­cultor pentru un hectar de grâu este de aproape o mie de lei. În cazul unui hectar cultivat cu porumb, profitul aproape se dublează, depășind 1.800 lei. Tot acesta este profitul şi pentru un hectar cultivat cu floarea-soarelui, întrucât costul de înfiinţare este de 1.894 lei, subvenţia de 632 lei, producţia medie de 1.889kg/ha, iar preţul pe kilogram de 1,67 lei. „După calculele mele, cheltuiala este de 2.500 lei la hectar, iar producţia medie la grâu ajunge la 5.000 lei, deci profitul este ceva mai mare decât cel conform datelor ministerului“, a arătat Poienaru.

„La grâu, am obţinut 8.000 kg la hectar, iar la porumb, 10.000 kg“, adaugă şi Culiţă Tărâţă. Chiar dacă nu toţi agricultorii realizează producţii-record şi nici nu au suprafeţe imense de teren, exploatarea unor terenuri de mici dimensiuni, cum ar fi, de exemplu, 50 hectare, poate fi și ea profitabilă. Astfel, în funcţie de producţia obţinută în anul respectiv, la o suprafaţă de 50 hectare cultivată cu grâu, rezultă un profit anual de 50.000 lei, ceea ce ar putea echivala cu un venit lunar ce depășește 4.000 lei, adică peste salariul mediu.