Românul care ar fi putut să devină cel mai bogat om din lume

Un proces mai puţin obişnuit a început luni la Bucureşti. Moştenitorii francezi ai brevetului unui inginer român cer statului român şase miliarde de euro, pentru un brevet în domeniul forajului petrolier, confiscat de comunişti. Informaţia a fost publicată de cotidianul francez La Croix, citat de Radio France International.

Este pentru prima dată când se înaintează plângere pentru un astfel de brevet. Procesul va avea loc într-un tribunal civil din Bucureşti. În cauză este brevetul pentru un procedeu special de foraj petrolier, inventat în perioada interbelică de inginerul român Ion Basgan. Acum, moştenitorii francezi ai cumpărătorului francez vor să recupereze o parte din suma ce ar fi fost câştigată dacă brevetul nu ar fi fost confiscat de comunişti. Practic, cei cinci copii ai unei familii din Lyon – familia Thibaudet – se vor lupta cu statul român, pentru o despăgubire în valoare de şase miliarde de euro. Tatăl lor cumpărase drepturile asupra invenţiei lui Ion Basgan, însă aceste drepturi au fost confiscate de regimul comunist, scrie cotidianul catolic La Croix, citat de RFI.

După schimbarea de regim, mai exact în 2005, România a adoptat o lege pentru despăgubirea victimelor comunismului, dar textul se referea numai la bunurile imobiliare. În 2008 abia legea a fost extinsă să cuprindă şi activele nemateriale.

Aşadar, în centrul plângerii se află procedeul inventat de un inginer român genial, Ion Basgan. El este cel care a pus la punct procedeul numit “foraj rotativ, prin rotație percutantă și prin amortizarea presiunilor hidromecanice”. L-a brevetat în 1934. Procedeul a revoluţionat industria petrolieră, spune Nicolae Diaconescu, directorul muzeului de industrie din Bucureşti. A permis creşterea vitezei de forare cu peste 30%, dar şi creşterea adâncimii până la care se poate fora. Procedeul a fost preluat în toată lumea.

Pe 22 aprilie 1940, însă, inginerul român a decis să-şi vândă brevetul ataşatului militar francez din România, Jean-Philibert Thibaudet. În acest fel, inginerul ar fi vrut să-şi pună la adăpost invenţia, în prag de război, scrie publicaţia.

Luptă între fraţi

După război, societatea lui Ion Basgan a fost naţionalizată, iar proprietarul, trimis într-o zonă defavorizată a României. Ataşatul militar nu a încercat să-şi obţină drepturile pentru brevet. Printre primii care s-au interesat de drepturile băneşti ce ar fi decurs din aplicarea invenţiei este unul dintre copiii inginerului, cu nume omonim: Ion Basgan. Este vorba de unul dintre copiii care a rămas în România, a făcut carieră în Poliţie şi apoi a devenit senator, scrie La Croix, citat de RFI.

În 2009, fără să ştie că tatăl său vânduse brevetul în 1940, era pe punctul de a obţine o despăgubire. Fratele său vitreg, stabilit în Elveţia, a descoperit ce se întâmplase cu brevetul şi a blocat în justiţie despăgubirea. Cu alte cuvinte, după lupta dintre moştenitor şi statul român a apărut şi o luptă între fraţi. Fiul stabilit în Elveţia a găsit dovada vânzării, apoi a contactat familia Thibaudet şi a ajutat-o să deschidă procesul în România.

Unul dintre copiii ataşatului francez, Jean-Yves Thibaudet, un pianist francez cunoscut, povesteşte că îşi aduce aminte că tatăl său a stat o perioadă în România şi că întreaga afacere se reduce de fapt la ceva foarte simplu: un inventator a fost jupuit de un stat de nişte bani pe care ar fi trebuit să îi primească. “Şi acest stat trebuie să restituie drepturile”, consideră pianistul.

Ion Basgan-fiul susţine totuşi că el este cel care are dreptul la moştenire şi că respectivul contract de cesiune nu era decât un document formal fără valoare juridică. Totuşi, poziţia sa este puţin discutabilă, de vreme ce senatorul Ion Basgan este autorul amendamentului din 2008, care a extins legea restituţiei şi la brevete. “Nu am iniţiat legea pentru propriul meu interes”, se apără moştenitorul. Fără a fi prea convingător, comentează La Croix.

Capital a scris de cazul inginerului Basgan încă din anul 2009, când unul dintre fiii acestuia au cerut în instanţă statului american despăgubiri în valoare de 100 de miliarde de dolari, ceea ce l-ar fi făcut cel mai bogat om de pe planetă.

Inginerul român Ion Basgan a descoperit metoda de a fora după petrol la o adâncime de peste 2.000 de metri, dar Statele Unite i-au confiscat brevetul.

Inginerul român i-a îmbogăţit pe petrolişti

Ion Basgan a descoperit în 1930 metoda tehnică de a fora la o adâncime de peste 2.000 de metri, o invenţie care a revoluţionat industria petrolieră, reducând costurile de producţie cu cel puţin 30 la sută. Deşi întreaga lume i-a recunoscut meritele, inventatorul nu a primit nici un ban pentru descoperirea sa, iar în timpul celui de al doilea război mondial, Statele Unite i-au confiscat brevetul, în timp ce marile companii petroliere s-au îmbogăţit.

La sfârşitul anilor ’60, administraţia americană a încercat să ajungă la un acord cu Basgan, dar acesta a refuzat soluţionarea amiabilă în timpul dictaturii comuniste, când orice bun al său ar fi revenit statului. Dar după aderarea la Uniunea Europeană, România este obligată să îşi facă ordine în problemele din trecut, în baza unei legi care prevede recunoaşterea abuzurilor comise între 1945 şi 1990 faţă de cetăţeni.

Etapele cazului Basgan

1902-1929

Naşterea lui Ion Basgan în România. Acesta obţine o bursă şi pleacă la studii în Austria.

1930

Inginerul emite o teză ce permite forarea după petrol până la 8.000 de metri adâncime şi găsirea unor zăcăminte mult mai voluminoase.

1933

"Efectul" Basgan este prezentat la Primul Congres Mondial al Petrolului de la Londra.

1937

Pe 21 decembrie, sistemul său de foraj rotativ percutant Rotary este înregistrat în Statele Unite. Brevetul va fi protejat timp de 17 ani. Datorită noului sistem, costurile forării au scăzut cu cel puţin 30%.

1942

În plin război mondial, brevetele deţinute de cetăţenii ţărilor inamice Statelor Unite au fost sechestrate, iar în perioada Războiului Rece americanii au refuzat să le restituie.

1961

Fără acordul lui Ion Basgan, comuniştii au intentat o acţiune în justiţie împotriva companiilor petroliere care au profitat de invenţie.

1965

Pe 13 octombrie, în urma avizului acordat de Lyndon Johnson, brevetul este scos de sub sechestru de către procurorul general al Statelor Unite, cu drepturi aplicate retroactiv.  Basgan refuză însă un acord cu statul american din cauza faptului că nu poate să părăsească ţara. În 1969, presa germană scrie despre el că era cel mai bogat om de pe pământ însă doar pe hârtie.

1977

Primeşte într-un final dreptul să iasă din ţară împreună cu soţia şi cu cei trei fii. Afectat de boală şi fără resurse financiare, moare pe 15 decembrie 1980 fără să-şi poată recupera drepturile.

2004-2009

A fost ratificată o bază legală care îi dă voie familiei Basgan să spere că se vor restabili lucrurile. La nivel internaţional, sub presiunea Statelor Unite care şi-au dorit să apere interesele Microsoft în străinătate, tratatul de la Madrid din 2004 recunoaşte protecţia mondială a oricărei licenţe industriale. România a aderat la acest Tratat  întrucât acest lucru făcea parte din condiţiile de intrare în UE.