Companiile din industria ușoară care dau greutate economiei

Cel mai important sector din activitatea economică a României este industria. Aproape un sfert din PIB este realizat de companiile din acest sector. Capital îi va prezenta și premia pe cei mai importanți jucători din industria uşoară în cadrul Galei Premiilor Industriei Românești.

    Vrancart

Compania Vrancart a început în 2014 un amplu proces de restructurare care a continuat până la finalul anului trecut, reușind să se transforme dintr-o companie relativ „îmbătrânită“ (echipamente, personal, procese) și cu o stare financiară extrem de precară, într-unul dintre principalii jucători din industria de hârtie și ambalaje, cu 1.200 de angajați. Astfel, pe lângă faptul că cifra de afaceri a crescut cu peste 40%, Vrancart a performat și datorită extinderii businessului prin achiziția a trei fabrici complementare. De asemenea, în 2016 și 2017 a avut loc o amplă modernizare a mașinii de producție hârtie (aproximativ 4 mil. euro) și a fabricii de converting carton ondulat (aproximativ 7 mil. euro), ceea ce a dus la creșterea producției de hârtie de carton cu 20% și a capacității de converting carton cu peste 100%. Pentru 2018, au fost deja planificate investiții de peste 10 mil. euro în modernizarea sau înlocuirea echipamentelor fabricii de carton ondulat de la Adjud (Vrancea) și în dezvoltarea punctului de lucru de la Călimănești (Vâlcea). 

    Brainconf

Au trecut mai bine de 65 de ani de când Brainconf Brăila (simbol bursier BRCR) a început să își construiască un nume în industria românească de textile, astăzi ajungând să producă pentru branduri mari precum Hermes sau Cartier. Compania s-a privatizat în 1996, iar în 1999 a deschis primul magazin, urmat în 2001 de alte două unități. În 2003, Brainconf era printre cei mai mari angajatori, cu un număr de 3.500 de salariaţi şi o capacitate de producţie de 4,4 milioane de confecţii. Un an mai târziu, se realizează investiţii importante în tehnologii şi utilaje noi. În același timp, se continuă dezvoltarea reţelei de magazine, ajungându-se la sfârşitul anului 2008 la un număr de 17 magazine proprii deschise în principalele oraşe din România. La distanță de cinci ani, se lansează gama premium prin magazinul Royal din Calea Victoriei, București, iar în 2015 se deschide concept store-ul din complexul exclusivist The Grand Avenue din hotelul Marriott. Anul trecut, afacerile Brainconf Brăila (cu un număr mediu de salariați de 815) au ajuns la 36,68 milioane de lei (8,15 milioane de euro), în timp ce profitul net a fost de 2,4 milioane de lei (jumătate de milion de euro).

    Pehart

Dacă în 2015 am aflat că Abris Capital Partners, principalul fond de investiții axat pe dezvoltarea companiilor mijlocii din Europa Centrală și de Est, a preluat 55% din acţiunile grupului de companii Pehart, iată că anul acesta antreprenorul Ioan Tecar, fondatorul acestui business, a anunțat că a ieşit din acţionariatul companiilor membre ale grupului prin vânzarea restului de 45% din acţiuni către același fond. În piață, această mișcare era cu atât mai așteptată cu cât grupul Pehart Tec a avut afaceri cumulate de peste 70 de milioane de euro anul trecut. Grupul deţine trei fabrici care produc hârtie tissue şi produse igienico-sanitare sub mărcile proprii, Pufina şi Alint, dar şi sub mărcile private ale diverşilor retaileri. Abris Capital este unul dintre fondurile de investiţii foarte active în piața locală. Tot anul acesta, a preluat și Sprint Curier, ajungând la a opta tranzacţie în România. 

    Time International Trading

Compania Time International Trading este foarte cunoscută în piață românească de textile și datorită notorietății brandurilor de modă pentru care lucrează. Compania, înființată în 1994 și având acționari englezi, lucrează o gamă largă de produse bărbătești, atât pentru clienți din România, cât și pentru clienți din piețele internaționale, pentru Europa, SUA si Asia. În prezent, societatea are sediul social în București, iar punctele de producție în Alexandria și Zimnicea. În fabrica din Alexandria, activitatea se desfășoară pe o suprafață de 12.500 metri pătrați, cu peste 1.000 de angajați, producția fiind de 2.000 de sacouri și 3.000 de pantaloni zilnic. Unitatea din Zimnicea are o suprafață de 1.742 metri pătrați, cu trei linii de producție, care scot, zilnic, până la 2.000 de produse. 

    Rondocarton

Cel mai mare producător de carton ondulat din România, Rondocarton, parte a grupului austriac Rondo Ganahl, și-a bugetat pentru 2017 o cifră de afaceri de circa 80 de milioane de euro și datorită investițiilor realizate în ultimul timp. Anul acesta, compania a început un proiect, care se va întinde pe doi ani și care presupune investiţii de aproximativ 20-25 milioane de euro, din fonduri proprii. Proiectul se axează pe modernizarea fabricilor de carton ondulat din Apahida (Cluj) şi Târgovişte. Astăzi, unitățile de producție Rondocarton din Apahida şi Târgovişte au o capacitate totală de circa 120 de milioane de metri pătraţi de ambalaje pe an. Potrivit datelor publicate pe site-ul companiei, afacerea de bază o reprezintă producerea de ambalaje din carton ondulat, hârtie de bază pentru carton ondulat și colectarea de hârtie și ambalaje. 

AustriaCard 

AustriaCard România produce în jur 140 – 150 milioane de carduri anual. Compania, parte a grupului elen Lykos, a inaugurat, în urmă cu trei ani, prima fabrică de carduri cu cip din ţară, în urma unei investiţii de 25 de milioane de euro. 80% din volumul de carduri realizat în Bucureşti este exportat în 35 de ţări. Fabrica produce şi personalizează carduri din materiale diverse într-o multitudine de forme, de la cele simple din hârtie şi carton multi-stratificat, la cele din PVC şi materiale ecologice, de la carduri SIM. Austriacard a devenit anul acesta prima companie la nivel mondial care oferă carduri inteligente care folosesc standardul FIDO. Acesta este un standard de autentificare care foloseşte al doilea factor pentru a autentifica utilizatorul și pentru a contracara furtul de parole. Austriacard România a realizat venituri de aproape 28 milioane de euro şi un profit net de jumătate de milion de euro. Compania avea la finele anului trecut 133 de angajaţi.

    Jolidon

Compania Jolidon Import-Export a scăpat de faliment, după ce Curtea de Apel Cluj a respins în vara acestui an cererea Direcţiei Generale Regională a Finanţelor Publice care se împotrivea planului de reorganizare al producătorului de lenjerie intimă. În aceste condiții, compania din Cluj Napoca va continua să se reorganizeze, planul fiind prelungit de la trei luni la trei ani. Jolidon, care a intrat în insolvenţă în anul 2015 cu datorii de patru ori mai mari decât cifra de afaceri, a înregistrat o cifră de afaceri de 13,3 mil. euro (60 mil. lei), anul trecut, şi un profit net de 1,5 mil. euro (6,8 mil. lei). Astfel, producătorul de lenjerie a revenit pe profit, după un minus de peste 5 milioane de euro (23,7 mil. lei) în 2015. Compania clujeană Jolidon, înființată în 1993, a ajuns în scurt timp, cel mai mare lanţ de lenjerie intimă de pe piaţa românească, făcând mai multe achiziții de branduri cunoscute de-a lungul anilor: Argos, Falla, Lilly, Eclizia şi Kelitha. Criza a lovit însă serios afacerile clujenilor, care au scăzut până la aproximativ 21,5 mil. euro în 2012. Pentru comparaţie, Jolidon avea în 2008 o cifră de afaceri de circa 70 mil. 

    Rifil Săvineşti

Rifil Săvineşti este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală de producţie de textile. Compania a fost înfiinţată în urmă cu aproape patru decenii, ajungând astăzi să producă zeci de mii de tone de fire textile pentru tricotaje, din toate categoriile existente în piaţă. Rifil Săvineşti are ca acţionar unic grupul Fraver din zona Biella Italia, producător de fire acrilice, cu 14 fabrici în Europa şi Statele Unite şi cu peste 3.000 de angajaţi. În România, activitatea companiei se desfăşoară în trei unităţi de producţie: Săvineşti, Gura Humorului şi Câmpulung Moldovenesc, în total numărul angajaţilor depăşind 500. De-a lungul timpului, Rifil a investit mult în modernizare şi noi tehnologii, precum şi în dezvoltarea propriilor angajaţi. 

    Seroussi 

Joseph Seroussi, fondatorul afacerii Seroussi în România, ar putea să scrie istorie despre piața locală a confecțiilor. Antreprenorul de origine sudaneză a venit în România prin anii ’60, când făcea comerț cu textile, primul birou din România fiind deschis în 1965. Treptat, prin investiții susținute, a dezvoltat mai multe fabrici de confecții în piața locală, cu afaceri de zeci de milioane de euro. Una dintre cele mai cunsocute este Norada din Odorheiu Secuiesc, cifra de afaceri înregistrată de această fabrică în 2016 fiind de 14,5 milioane de euro (65,5 milioane de lei), la aproximativ același nivel ca în anul precedent, în timp ce profitul a fost de 1,76 milioane de euro (aproape 8 milioane de lei). Joseph Seroussi mai este acționar la încă două fabrici de confecţii de la noi: una tot la Odorheiu-Secuiesc, denumită SC Ikos Conf. SA, şi una în Botoşani – SC Serkonf SA. Fabricile Ikos Conf şi Norada  exportă anual către Europa circa 700.000 de costume bărbăteşti, iar fabrica Serconf circa 800.000 de pantaloni bărbaţi şi femei, pentru branduri binecunoscute din Germania, Franţa şi Ţările Nordice, potrivit datelor publicate pe site-ul companiei. 

 

    Formens

Unul dintre cele mai cunoscute nume din producția de costume bărbătești din România, Formens, cu exporturi în foarte multe țări, a continuat investițiile în dezvoltare și anul trecut. Pe de o parte, compania și-a crescut afacerile, iar pe de alta a investit în brandul Louis Purple, business-ul de retail al grupului deținut de omul de afaceri Gerard Losson. Potrivit datelor companiei, în perioada 2015-2016 s-au investit 11,5 mil. euro în achiziții de unități de producție și retehnologizări. Așadar, datorită investițiilor și diversificării, cifra de afaceri este estimată să crească anul acesta cu 15-17%, până la 71-73 mil. euro. Astăzi, compania are 2.250 de angajati, în creștere cu 220 față de 2016, ca urmare a achiziției fabricii Vestiro Focșani. Iar ca noutate, Grupul Formens a început extinderea într-un nou domeniu, cel imobiliar, prin proiectul „Unique Residence“.