Comisia Europeană a publicat sâmbătă pe internet un document prin care explică circumstanțele în care au avut loc negocierile asupra acordului multilateral privind ACTA (Acordul comercial de combatere a contrafacerii), pentru a demonta acuzațiile de ”lipsă de transparență” aduse de cei care s-au opus, potrivit AFP
Documentul a fost publicat chiar în ziua în care au avut loc mai multe proteste în Europa, opozanții considerând acordul o încălcare a libertății internauților.
Comisia punctează, în acest document, că negocierile s-au purtat în perioada iunie 2008 – octombrie 2010, Parlamentul European fiind permanent informat despre evoluția lor. Mai mult, în timpul negocierilor, reprezentanții guvernelor țărilor negociatoare au fost prezenți în sală, mai susține Comisia.
Totodată, Parlamentul European a primit șapte versiuni provizorii ale acordului, trei rapoarte detaliate ale negocierilor și 14 note și documente de lucru interne.
Sâmbătă, mii de români s-au adunat în Piața Universității, la protestul ANTI-ACTA, alăturându-se, astfel, protestelor similare din Europa. Vineri, uroparlamentarii PSD i-au trimis o scrisoare deschisă premierului Mihai-Răzvan Ungureanu în care i-au solicitat să retragă susţinerea noastră pentru ACTA.
Germania şi Letonia au suspendat, vineri, procesul de ratificare ACTA. În Germania, "semnarea nu va interveni pentru moment, în scopul de a ne da timp pentru a desfăşura noi discuţii", a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului german al Afacerilor Externe.
Letonia a semnat, cu alte 21 de ţări europene, acordul ACTA la 26 ianuarie la Tokyo. Cinci ţări europene nu l-au semnat din diferite motive: Germania, Estonia, Slovacia, Cipru şi Olanda.
Negociat între Uniunea Europeană, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA vizează lupta împotriva contrafacerii în sens larg, de la medicamente la încălcarea drepturilor de autor în contextul distribuţiei prin internet.