Cel mai celebru bucătar are datorii de 80 de milioane de euro

Cel mai dorit bucătar britanic, Jamie Oliver, a acumulat datorii în valoare de 80 milioane de euro. El intenționează să închidă 12 restaurante și să concedieze peste 200 de angajați, conform site-ului Obiectivdesuceava.ro.

Potrivit Daily Mail, citat de eva.ro, Jamie a încercat să negocieze chirii mai mici pentru restaurantele sale cu proprietarii clădirilor în care se află acestea, în efortul de a evita prăbuşirea imperiului său culinar, după ce anul trecut a înregistrat pierderi de 10 milioane de lire sterline. Potrivit unor documente depuse în instanţă, compania are împrumuturi la bănci care se ridică la 30,2 milioane de lire sterline, iar alte 41,3 milioane de lire sterline sunt datorii către proprietari de clădiri, unde se află localurile sale, şi unor furnizori.

Jamie Oliver deţine un lanţ de restaurante care include 25 de localuri în Marea Britanie şi 28 în alte ţări. Compania a anunţat, vineri, că va începe un plan de restructurare care include şi închiderea a 12 restaurante britanice, printre care cele din Bristol, Harrogate şi Kingston. Jamie va fi nevoit să dea afară peste 200 de angajaţi, relatează Daily Mail. Alte surse susţin că planul, sprijinit de 95% dintre creditori, va determina concedierea a 450 de lucrători.

Jamie Oliver şi soţia sa, Jools, au o avere estimată la 150 de milioane de lire sterline. Documentele depuse în instanţă arată că bunurile personale ale lui Jamie nu sunt ameninţate, chiar dacă reţeaua de restaurante ar intra în faliment. Anul trecut, celebrul chef a mai închis şase restaurante, dând vina pe Brexit, care va scumpi produsele importate şi va conduce la scăderea numărului de clienţi.

În ultimii ani, lanţul său de restaurante a devenit ţinta unor critici privind atât preparatele alimentare, cât şi serviciile oferite. De asemenea, foşti angajaţi au criticat compania pentru salariile mici şi diverse abuzuri.

Un purtător de cuvânt al lui Jamie Oliver a spus, însă, că lanţul de restaurante nu a primit nicio plângere din partea angajaţilor “privind imposibilitatea de a câştiga un trai decent” şi nici privind vreo formă de abuz.