Cum sunt susținute start-up-urile în Europa? Statul german, alături de marile companii, acordă finanțare până la două milioane de euro și intră în acționariat; statul român oferă finanțare nerambursabilă de 10.000 de euro.
«Am început cu sprijinul unui business angel, dar aveam nevoie de mai mulți bani sau, mai precis, aveam nevoie de diferența dintre 50.000 de euro și trei milioane de euro“, spune Dirk Hörig, CEO Commercetools. Au venit cu o idee nouă: să construiască o platformă pentru comerțul electronic, dar să ofere în cadrul pachetului și alte servicii, la cel mai mic preț de pe piață. Așa au demarat, în 2006, o afacere care a început cu trei angajați, iar acum a ajuns la 40 de persoane în cadrul a două birouri, unul în München și altul la Berlin.
Cel ce conduce afacerea Commercetools își amintește că printre primii clienți a fost compania Red Bull, care comercializează online diferite produse ce poartă și brandul Formula 1 și Soccer. Acum, aceasta aduce 5% din încasările Commercetools, deoarece „este important să nu depindem de un client“, spune Hörig.
Banii vin de la firmele care utilizează platforma și care plătesc o taxă pentru fiecare comandă online. În medie, e vorba de 2% din valoarea tranzacțiilor, însă procentajele scad cu cât volumul tranzacțiilor crește. Clienții companiei sunt firme din Germania, Elveția, Statele Unite, Marea Britanie și Austria, cu afaceri de peste un milion de euro din vânzările electronice. „Avem cereri și din partea unor companii din China și India, dar deocamdată analizăm dacă intrăm sau nu pe piața asiatică. Pasul este prea mare pentru noi în acest moment”, susține Hörig. El spune însă că anul acesta se vor extinde în Italia, unde multe dintre casele de modă își dezvoltă sistemul de vânzări online.
Marile companii, alături statul german
În 2004, Germania a realizat că pierde teren în lupta pentru inovare, iar start-up-urile constituie o pepinieră pentru ideile revoluționare. Acestea găsesc însă cu greu finanțare, băncile nedorind să-și asume astfel de riscuri. „Guvernul federal a decis să susțină financiar start-up-urile inovative. Practic, statul, alături de marile companii, precum Siemens, BASF, Karl Zeiss, Deutsche Telekom, au constituit un fond de risc care a totalizat, la început, 270 de milioane de euro. Acum fondul dispune de 280 de milioane de euro“, explică Clemens von Bergmann, directorul de investiții al fondului. El spune că statul german a acoperit acest fond în proporție de 90% și că banii au fost utilizați pentru finanțarea a 209 companii, până în prezent fiind create circa 2.000 de locuri de muncă. Un întreprinzător poate obține finanțare de până la două milioane de euro, dar are nevoie și de capital propriu. Cele mai multe start-up-uri s-au înființat astfel în Berlin, unde rata șomajului este crescută.
„Statul și companiile care au finanțat start-up-urile obțin astfel acțiuni la noua firmă, pe care ulterior le vând cu profit. Cumpărătorii sunt fie cei care au pus bazele companiei, fie alți jucători de pe piață. Însă, în general, dintre cumpărători, 80% sunt companii germane, iar 20% sunt străine”, spune von Bergmann. Până în prezent au fost vândute nouă astfel de companii. Este vorba de firme din sectorul medical și de unele care produceau platforme pentru jocurile electronice.
„Cea mai mare investiție a fost de 1,9 milioane de euro, într-o companie de software. Ca regulă, nu finanțăm neapărat firme care să aducă profituri de miliarde de euro, ci unele care să devină profitabile pe o anumită nișă“, susține reprezentantul fondului.
Surse românești de finanțare
„Soluția este foarte bună, dar din păcate la noi nu se va aplica prea curând. Pe de o parte, statul va spune că nu dispune de astfel de sume pentru start-up-uri, iar pe de altă parte, mediul privat nu este dispus să participe la un fond de risc. În Germania, marile companii alocă aceste sume și pentru că responsabilitatea socială face parte din cultura națională“, este de părere Mihai Mladin, senior project manager, Femxa Group.
„La noi, cine dorește să demareze o afacere are patru posibilități“, spune Laurențiu Dinu, country manager, Accreo România. Astfel, un start-up poate să apeleze fie la fondurile europene prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, unde se obține până la 175.000 de euro/proiect, fie la cele destinate dezvoltării rurale, care acordă fonduri nerambursabile de până la 200.000 de euro pentru o mică afacere în mediul rural și până la trei milioane de euro pentru construcția unei unități de producție. De asemenea, tinerii care vor să înființeze o firmă pot beneficia de alocații financiare nerambursabile de la stat reprezentând cel mult 30% din valoarea proiectului, dar nu mai mult de 10.000 de euro sau echivalentul în lei. O altă variantă, care se referă la credite și nu la granturi pentru start-up-uri, este linia pusă la dispoziție de Banca Europeană de Investiții, care poate fi accesată prin intermediul băncilor partenere.