Între șeful Wagner, Evgheni Prigojin, și conducerea armatei ruse, mai exact cu ministrul Apărării, Serghei Șoigu, există un conflict mai vechi. Cu câteva zile înainte de revoltă șeful Wagner a primit o veste care l-a înfuriat, ceea ce a aprins fitilul revoltei și a determinat marșul trupelor sale spre Moscova.
Motivele rebeliunii Wagner
Concret, ministerul rus al Apărării a amenințat că va întrerupe finanțarea organizației de mercenari Wagner a lui Evgheni Prigojin dacă acesta refuză să semneze un contract cu armata, a declarat joi un deputat rus de rang înalt.
Andrei Kartapolov, președintele Comisiei de Apărare a Dumei de Stat din Rusia, a declarat că Grupul Wagner a fost singura formațiune militară care a refuzat să semneze un contract cu Ministerul Apărării.
Lui Evgheni Prigojin „i s-a spus că, în acest caz, Wagner nu va participa la ‘operațiunea militară specială'”, a declarat Kartapolov reporterilor. „Asta a însemnat că nu există finanțare și sprijin material pentru Prigojin”, a adăugat el, potrivit Moscow Times.
Refuzul lui Prigojin de a se conforma unui ordin al Ministerului Apărării, care cerea ca toate „detașamentele de voluntari” să semneze contracte cu armata până la 1 iulie, a marcat o escaladare dramatică a conflictului său mai vechi cu ministrul Apărării, Serghei Șoigu, pe care l-a acuzat de gestionarea defectuoasă a invaziei.
„Totul s-a rezumat la asta: în primul rând au fost banii; în al doilea rând, niște ambiții stupide și exorbitante; și în al treilea rând, o stare de spirit agitată. Toate acestea combinate au evoluat într-o tentativă de înaltă trădare și de înșelare a camarazilor săi de arme”, a adăugat Kartapolov.
Rivalitatea lui Prigojin cu Șoigu a apărut în timpul luptei pentru orașul Bahmut din estul Ucrainei, cea mai lungă și sângeroasă bătălie din război până când a fost capturat de forțele rusești în luna mai.
O revoltă eșuată pentru Prigojin
Totul a explodat însă în weekend, când Prigojin a lansat o revoltă armată în urma căreia mercenarii săi au capturat un centru de comandă militar din Rostov pe Don și au mărșăluit spre nord, spre Moscova.
Duminică, liderul Wagner a afirmat că revolta sa a avut ca scop salvarea grupării sale de mercenari aflate în dificultate și aducerea în fața justiției a conducerii militare a Rusiei, care a făcut „greșeli uriașe” în timpul războiului din Ucraina.
„Ne-am dus să ne demonstrăm protestul și nu să răsturnăm puterea din țară”, a declarat el.
Putin, care l-a susținut public pe Șoigu și a încercat să-l discrediteze pe Prigojin după revolta sa eșuată, recunoscând săptămâna aceasta că Wagner a fost „finanțat în totalitate” de statul rus.
Kremlinul a declarat joi că nu știe unde se află Prigojin, după ce președintele belarus Alexander Lukașenko a confirmat sosirea acestuia la Minsk, unde șeful mercenarilor a acceptat să trăiască în exil în schimbul impunității penale.