Banii tăiaţi de la investiţii ajung în „găleţile” de campanie

Economiile bugetare vor fi cheltuite pentru racolarea primarilor, proces cu miză electorală enormă. Antreprenorii află, acum, de ce au fost tăiate investiţiile şi au fost majorate taxele.

Taxele au crescut – în principal accizele şi taxa pe  stâlp -, iar investiţiile publice au fost tăiate cu o treime. Împreună, cele două politici au dus la blocaj în economie, reflectat statistic de recesiunea înregistrată prin scăderea Produsului Intern Brut, în primele două trimestre. Guvernul a renunţat la investiţii pentru că nu a colectat din taxele mai mari cât îşi propusese, dar şi pentru că nu a reuşit să pornească marile proiecte de infrastructură. Strategia a fost generată de teama de a nu scăpa deficitul bugetar de sub control. Rezultatul acestei abordări s-a văzut în execuţia bugetului: deficitul a fost de 0,15% din PIB după şapte luni, în condiţiile  în care ţinta anuală este de 2,2% din PIB. Fostul ministru al bugetului a anunţat că rămân bani de cheltuit pentru a doua parte a anului. Dar, unde vor ajunge banii? Răspunsul îl dă premierul Victor Ponta: „Când aud această prostie fără margini că să nu mai dăm bani la primari, nu ştiu, să dăm bani la armament în Ucraina… Banii la primari nu sunt banii pentru primari, sunt banii pentru cei care locuiesc în oraşe, în municipii, în comune. E vorba despre şcoli, despre spitalele pe care le au municipiile, despre drumuri, despre tot ceea ce înseamnă viaţa (…) fiecărui român“.

Împărţire discreţionară

Anterior acestei declaraţii, Ponta a afirmat că deficitul foarte mic din primele şapte luni este un record negativ care trebuie corectat şi i-a îndemnat pe miniştri să dea drumul la cheltuieli, mai ales în toamnă. Deschiderea sezonului de vânătoare a primarilor din celelalte partide, posibilă datorită ordonanţei de urgenţă care reinstituie traseismul politic, se suprapune nu doar cu debutul campaniei electorale pentru preşedinţie, ci şi cu declaraţiile de generozitate din bani publici.

Mecanismul de finanţare a primarilor este foarte simplu pentru guvern, dar contrar legii finanţelor şi principiului transparenţei. Prin OUG nr. 103/2013 şi OUG nr. 8/2014, Ministerul Dezvoltării devine principalul decident al împărţirii fondurilor. Metoda a fost inaugurată de actualul guvern şi este complet netransparentă. Sumele sunt alocate direct primarilor prin ordin de ministru care nu se publică în Monitorul Oficial. Anterior apariţiei celor două acte normative, executivul finanţa autorităţile locale prin fondul de rezervă, din care scotea bani prin hotărâri de guvern. Ambele practici sunt contrare legii finanţelor publice şi au fost semnalate atât în rapoartele Curţii de Conturi, cât şi în cele ale Consiliului Fiscal. Dacă în vechea variantă, publicul putea afla unde au fost viraţi banii publici, consultând Monitorul Oficial, acum deciziile rămân secrete.

„Practic, asistăm la dispariţia oricăror criterii sau constrângeri pe instrumentele de finanţare a administraţiei locale în România; în plus, la opacizarea şi deresponsabilizarea deciziei, după ce ani de zile se înregistraseră progrese timide în direcţia bunei guvernări. E posibil ca proastele practici alocative, bazate cel mai probabil pe clientelism, să contamineze mai departe procesul de achiziţie publică, în momentul în care primăriile primesc banii şi devin autorităţi contractante“, arată Sorin Ioniţă, analist de administraţie publică EFOR, în raportul privind modul în care Ministerul Dezvoltării a centralizat şi secretizat alocările de fonduri pentru administraţia locală.

Bani pentru orice

De altfel, Ministerul Dezvoltării a  primit un buget dublu în 2014, faţă de 2013. Suma este imensă raportată la alte tipuri de cheltuieli. De exemplu, cheltuielile totale au crescut în 2014, în bugetul aprobat de Parlament, cu 9,4 miliarde lei. Mai mult de jumătate din această sumă este destinată autorităţilor locale. „Au modificat legea, astfel încât banii se dau prin hotărâre de guvern la Ministerul Dezvoltării (sumele tăiate de la alţi ordonatori de credite – n.red.), iar ministrul Dragnea, prin ordin, îi dă direct la primari, fără să mai treacă măcar prin consiliile judeţene sau prefecturi. Doamna ministru Petrescu are o singură preocupare: în loc să vadă ce face ANAF cu colectarea, o cheamă zilnic pe doamna Daniela Pescaru (secretar de stat pentru buget –  n.red.) – şi îmi asum ceea ce zic -, ca să vadă de unde poate să mai ia bani de la alţi ordonatori pentru a da la Ministerul Dezvoltării“, arată fostul ministru de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu.

Autorităţile locale se finanţează atât din surse proprii, cât şi din transferuri de la bugetul de stat prin cote din impozitul pe venit şi sume defalcate din TVA. Însă aceste subvenţii sunt fixe, calculându-se procentual, şi nu pot fi modificate prin vreo decizie ministerială, dar nici nu pot acoperi măcar cheltuielile salariale, în multe cazuri. În schimb, fondurile virate prin hotărâri de guvern sau ordine nu trebuie să respecte niciun criteriu, după cum a constatat şi Curtea de Conturi. În anii trecuţi, fondul de rezervă, deşi trebuia să acopere cheltuieli urgente şi neprevăzute, ajunsese, în fapt, un buget paralel care era folosit pentru tot felul de „proiecte“: de la inaugurarea unor statui, până la aniversarea unor evenimente. În raportul din decembrie anul trecut, Curtea de Conturi arăta că „nu au existat criterii clare şi formalizate de clasificare a cheltuielilor care au fost finanţate din fondul de rezervă bugetară“.

Obiceiul este perpetuat, într-o formă şi mai gravă. „Ministrul (Dezvoltării – n.red.) poate da bani oricui, pentru orice, fără obligaţia publicării în Monitorul Oficial, deciziile fiind considerate “cu caracter individual” (ceea ce este contrar spiritului legii). Destinaţia fondurilor e larg şi tentant definită, incluzând domeniile cultural, religios şi sportiv, prin cheltuieli „realizate la nivel central sau local care nu pot fi asigurate din bugetul aprobat“, arată Sorin Ioniţă. Atâta timp cât autorităţile locale nu au surse de finanţare suficiente şi depind de guvern pentru a supravieţui – cum este cazul multor comune ale căror bugete nu reuşesc să acopere cheltuielile curente -, momirea primarilor în schimbul voturilor va funcţiona din plin.

Fonduri risipite

Metoda discreţionară de finanţare a administraţiei locale, sezonul de „mercato“ pentru primari şi intenţia guvernului de a da drumul cheltuielilor în teritoriu duc la concluzia că banii obţinuţi din majorări succesive de taxe şi necheltuiţi pentru mari proiecte de infrastructură cu impact economic major riscă să fie irosiţi pe diverse „proiecte“ locale, în scop electoral. Experienţa demonstrează că miliarde de lei au fost risipite, în trecut, de primării fără rezultate palpabile pentru comunităţile locale sau pentru economie, în ansamblu.

Bani destinaţi autorităţilor locale în 2014

Prin bugetul votat de Parlament, în iarnă, pentru 2014, suma totală prevăzută pentru autorităţile locale este mai mare decât în 2013 cu circa 5 miliarde lei. Pentru diverse obiective de investiţii, cheltuielile sunt programate, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, astfel:

  • 3,8 miliarde lei pentru programe de dezvoltare locală, însemnând planuri urbanistice, reabilitare termică, centrale termice, alimentare cu apă, canal etc.
  • 1,5 miliarde lei pentru programe naţionale de dezvoltare locală, precum: modernizarea satului românesc, regenerare urbană şi infrastructură judeţeană.

 

 

Vă rog să reţineţi că aveţi în continuare sume importante de investit, de cheltuit şi dacă nu le cheltuim până în octombrie, noiembrie, după aceea iarăşi nu mai lucrează nimeni în decembrie.
Victor Ponta, premier