Banca Centrală Europeană a majorat plafonul liniei de finanţare de urgenţă pentru Grecia

Banca Centrală Europeană a majorat plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni cu 2,3 miliarde de euro (2,6 miliarde de dolari), cea mai mare creştere săptămânală din ultimele trei luni, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Băncile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 83 de miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a menţinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei şi BCE să poată reacţiona în caz de urgenţă. 

'Din cauza sporirii riscului de intrare în faliment şi a unei eventuale ieşiri din zona euro, retragerile din depozitele băncilor elene vor continua. Dacă în următoarele săptămâni nu vor exista progrese suficiente şi dacă nu va fi extins programul de asistenţă financiară, credem că Eurosistemul nu va putea continua să finanţeze în aceleaşi condiţii băncile din Grecia', au apreciat economiştii Philippe Gudin şi Antonio Garcia Pascual de la Barclays Plc. 

Instituţia de la Frankfurt a majorat finanţarea de urgenţă pentru creditorii eleni ca răspuns la cererea Băncii Greciei, îngrijorată de retragerile record din depozitele bancare. Pe fondul temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice şi juridice au retras din conturi peste 30 miliarde de euro în 2015, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Aceste evoluţii au forţat instituţiile financiare elene să devină dependente de finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei. 

La începutul acestui an, BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE. 

În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE. 

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România. 

AGERPRES