Abandonarea pragului minim de 1,20 franci pentru un euro, stabilit în urmă cu trei ani, a provocat o apreciere de 30% a francului elveţian în raport cu moneda euro şi cu 25% faţă de dolar. Menţinerea acestui prag ar fi costat instituţia 100 miliarde de franci elveţieni (110,84 miliarde de dolari) pe lună, a avertizat recent Fritz Zurbruegg, membru al Board-ului BNS. Acesta a apreciat că BNS ar putea lua în considerare stabilirea unui prag minim pentru un coş valutar alcătuit din euro şi dolar.

'Renunţarea la pragul minim înseamnă o înăsprire a politicii monetare. Acceptăm asta, dar numai până la un punct. Suntem pregătiţi fundamental să intervenim pe piaţa valutară', a afirmat Danthine, într-un interviu acordat publicaţiei elveţiene 'TagesAnzeiger'.

Acesta a explicat că va dura o perioadă de timp până ce se vor echilibra pieţele valutare, dar Banca Naţională a Elveţiei nu urmăreşte doar rata de schimb a euro, ci şi a dolarului.

Întrebat despre o nouă strategie valutară, Danthine a declarat că o politică asemănătoare cu cea din Danemarca, unde coroana are un curs fix faţă de euro, nu este adecvată în cazul Elveţiei, dar sistemul din Singapore, care permite monedei naţionale să se aprecieze sau să se deprecieze faţă de monedele principalilor parteneri comerciali într-o bandă de tranzacţionare neprecizată 'merită o examinare mai atentă'.

Potrivit oficialului elveţian, Suedia şi Norvegia sunt exemple de economii mici, deschise, care s-au descurcat bine cu rate de schimb flexibile. AGERPRES

Te-ar putea interesa și: