Cu secole înainte ca Liviu Dragnea să-și numească omul de paie, mă refer la Viorica Dăncilă, prim-ministru, mai precis în martie 1669, familia boierească a Cantacuzinilor și-a instalat la cârma Țării Românești o astfel de marionetă.
E vorba de fiul lui Mihai Grecul din Târgșor, un negustor ridicat la rang boieresc de Mihai Viteazul, rămas în istorie ca Antonie Vodă din Popești. Mihai Grecul era fratele ibovnicei lui Mihai, Tudora.
Inițial boierii Cantacuzini îl susținuseră pe Radu Leon, dar acesta s-a întors împotriva lor, în 1668.
Cronica partidei rivale a Bălenilor precizează – dacă este să i se acorde crezare – că domnitorul Antonie avea chiar și rația zilnică de mâncare și băutură fixată de boierii Cantacuzini.
Însă, se pare că e doar o răutate, deoarece de la Antonie Vodă ne-a rămas biserica mănăstirii Turnu din Târgșor (azi Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi, jud. Prahova), pe care el a reconstruit-o pe ruinele unei mai vechi biserici, ctitorie a lui Vlad Țepeș.
Iertarea lui Stroe Leurdeanul
Bun gospodar, modest, chibzuit a reuşit să-şi sporească averea, iar în dregătoriile pe care le-a ocupat sub ascultarea postelnicului Constantin Cantacuzino s-a dovedit harnic şi cinstit.
La începutul domniei sale, Stroe Leurdeanul a fost judecat pentru complotul contra postelnicului Constantin Cantacuzino.
Deși condamnat la moarte, a fost, până la urmă, iertat, dar călugărit forțat la mănăstirea Snagov, de unde a fugit, refugiindu-se în Transilvania.
Perioada domniei sale s-a caracterizat printr-o continuă slăbire a autorităţii domneşti, el neputând stinge conflictul dintre Cantacuzini şi Leurdeni.
Ca domn a fost modest, chibzuit şi econom cu banii vistieriei, încercând să diminueze efectele negative ale domniei lui Radu Leon care, acordând multiple drepturi financiare grecilor, sărăcise ţara.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric