Banii Chinei se opresc la granița României

10 miliarde de dolari, aceasta este suma anunțată, la București, de premierul Li Keqiang, pentru Europa Centrală și de Est pentru următorii ani. Iar dacă e nevoie, linia de credit va fi extinsă, a promis liderul chinez. Cât din această sumă va fi absorbită de România?

Nimeni nu se încumetă la un răspuns, având în vedere faptul că aceeași sumă a fost anunță de chinezi și la ediția anterioară a forumului ECE-China, care a avut loc în Polonia. Dar a fost un bun prilej pentru autoritățile române să liciteze cât mai mult din suma de 10 miliarde, fiind luate de val și de declarația chinezilor care ne cred „tigrul“ acestei regiuni. Premierul Victor Ponta spune că 5 miliarde doar pentru România, în urma memorandumurilor semnate, este o sumă moderat pesimistă. Ații au mărit cota până la 8,5 miliarde – totalul investițiilor necesare pentru implementarea proiectelor românești pentru care chinezii și-au manifestat interesul. Totuși, doar o mică parte din cele 5 mld. sau 8,5 mld. va ajunge cu adevărat în România, din considerente pe care vi le prezentăm mai jos.

Autostrăzile "made in China", refuzate de CNADNR
Este una dintre cele mai mari puteri economice, iar conform ultimelor studii, în câțiva ani va reuși să depășească economia americană. Covoare roșii sunt întinse în orice țară vizitată de mai-marii Chinei, dar puține dintre acestea se declară mulțumite de rezultatele acordurilor grandioase de miliarde de dolari parafate și anunțate cu mare fast. Miliardele promise de chinezi sunt mană cerească pentru economia locală, recunosc până și reprezentanții americanilor în România, dar sunt destul de sceptici atunci când vine vorba de implementare. „Chinezii sunt bine-veniţi, facem afaceri cu oricine. Însă, există semne de întrebare cu privire la capacitatea de implementare. (…)Sunt sceptic că acest flux de investiţii o să crească de zece ori sau de 20 de ori. Declarativ este destul de uşor“, a spus preşedintele Camerei Americane de Comerţ în România, Valeriu Nistor. Domeniile-cheie pentru chinezi sunt IT-ul, energia și infrastructura. Ultimul este și partea negativă a României în atragerea de noi investitori, astfel că autoritățile au deschis canale ample pentru a-i atrage pe chinezi să investească în România. Dar una se declară, și alta se face.

Invitați, dar refuzați

La forumul desfășurat săptămâna trecută la București, nu a fost parafat niciun acord în ceea ce privește construcția de autostrăzi de către companiile din China. Totuși, Dan Șova, ministrul delegat pentru marile proiecte, i-a invitat pe chinezi să investească în autostrăzile din România, în concesiune „pentru că într-o procedură de concesiune presupune că şi construcţia, şi finanţarea se fac din resurse private, deci nu publice“. Altfel spus, chinezii să facă autostrăzi cu banii lor. Asta au și încercat, la începutul anului, atunci când s-au înscris în cursa pentru desemnarea constructorului tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov, proiect în valoare de circa 1,5 miliarde de euro.

Capital.ro scria încă din toamnă că chinezii s-au retras din cursă. Motivele oficiale rămân necunoscute, însă surse din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) ne-au declarat că chinezii au avut pretenții care nu puteau fi acceptate. Printre acestea se regăsesc utilizarea exclusiv de materiale de construcții fabricate în China, pentru care au solicitat anularea taxelor de import, forță de muncă doar din China.  Mai mult, autoritățile române, chiar dacă își manifestă interesul pentru a atrage investiții din China în modernizarea infrastructurii din România, au îndoieli cu privire la capacitatea tehnică și calitatea autostrăzilor realizate de chinezi.Reticența vine și din cauză că până în prezent nicio companie chineză nu a construit autostrăzi în Europa.
A existat un precedent în Polonia, în urmă cu 4 ani, atunci când compania chineză Covec a câştigat, împreună cu alţi trei parteneri, o licitaţie pentru construcţia a 50 de kilometri de autostradă. Preţul la care a fost câştigat contractul a fost de 450 de milioane de dolari, circa jumătate din cât estima guvernul Poloniei, care a acceptat însă oferta, în ciuda semnalelor de alarmă ale concurenţilor europeni, şi i-a atribuit contractul. Chinezii au eşuat în tentativele lor de a construi prima lor autostradă din Europa. Deşi aveau de făcut doar 50 de kilometri, nu i-au terminat nici după trei ani, iar guvernul polonez a anulat contractul.
Un alt motiv este miza autostrăzii Comarnic-Brașov. Premierul Victor Ponta a anunțat, în primăvara acestui an, că dacă în 2016 nu vor fi gata cei 58 de kilometri de autostradă între Comarnic și Brașov nu va mai candida pentru un loc în Parlamentul României. „Este un proiect mult prea important pentru noi, ca țară, și probabil că indicațiile autorităților au fost că se dorește atribuirea contractului către un constructor cu care România are strânse legături“, ne-a declarat un expert din sector, sub protecția anonimatului.
Mai mult, sursele din CNADNR susțin că China Communications Construction Company (CCCC) Ltd. se află pe lista neagră a Băncii Mondiale, care nu recomandă derularea unor proiecte cu această companie. Astfel, rămâne de văzut dacă autoritățile române vor atribui vreun contract de construcție de autostrăzi companilor chineze. CCCC Ltd, în asociere cu Dogus Insaat ve Ticaret (Turcia) și Egis Projects (Franța) a depus ofertă și pentru tronsonul de autostradă sau drum expres Craiova-Pitești. Totuși, chinezii ar putea sparge gheața în Europa prin construcția unei porțiuni din Autostrada Transilvania, după ce contractual cu americanii de la Bechtel a fost reziliat.
Ministrul Șova anunțat recent că unele companii chineze și-au manifestat interesul pentru construcția unei secțiuni de 100 de kilometri din cei 415 cât are autostrada Brașov-Borș. Deocamdată, nu se știe sub ce formă vor putea fi realizate astfel de proiecte, întrucât România este stat membru UE, iar acest lucru impune respectarea unor reguli: licitație, negociere, standarde înalte.
Comerțul bilateral, în favoarea Chinei

Premierul chinez a anunțat că prioritatea este dublarea balanței comerciale cu Europa Centrală și de Est. Dar să nu ne închipuim că doar prin creșterea exporturilor din această zonă către statul asiatic! Mai degrabă în sens invers. România are deja deficit uriaș cu China: importăm anual bunuri din China de peste 2 mld. euro, în timp ce exporturile sunt de doar câteva sute de milioane de euro. China se află pe al doilea loc în clasamentul țărilor partenere în deficitul balanței comerciale. Iar când vine vorba de investiții chineze în România, chiar dacă sunt peste 10.000 de societăți comerciale cu participație chineză la capitalul social, investițiile străine directe (ISD) în România ale Republicii Populare Chineze nu depășesc nici măcar pragul de 100 de milioane de euro, adică 0,2% din totalul ISD-urilor, ceea ce le-ar permite intrarea în primele 30 de state, conform raportului pe 2012 al Băncii Naționale a României.

CIFRE CHEIE DESPRE COMERȚUL CU CHINA în 2013

LOCUL 2
în topul țărilor partenere României în deficitul balanței comerciale (841 mil. euro)

LOCUL 9
în topul statelor partenere la importuri (1,11 miliarde de euro)

LOCUL 22
în clasamentul țărilor partenere la exporturi (273 mil. euro)

În materie de infrastructură, suntem foarte interesaţi de participarea la proceduri de concesiune a companiilor din China, pentru că într-o procedură de concesiune se presupune că şi construcţia, şi finanţarea se fac din resurse private, deci nu publice, şi normal că forţa financiară a companiilor chineze şi cea a băncilor din China este foarte importantă
Dan Șova, ministrul marilor proiecte