Deputatul USR, Tudor Benga, a atras atenția, pe pagina sa de Facebook, asupra unei legi care a trecut de votul colegilor de la Camera Deputaților.

„Zi lungă și încinsă azi la Camera Deputaților și încă nu s-a terminat. Victorie importantă pentru USR prin adoptarea, chiar dacă doar în primă cameră, a proiectului de lege privind înființarea DNA-ului pădurilor. Zi nefericită pentru relațiile româno-maghiare în condițiile în care un proiect de lege complet nenecesar, vizând sărbătorirea unei zi a Trianon-ului, a trecut cu o largă majoritate și va contribui la ațâțarea retoricii naționaliste în ambele comunități.

Bornă anticipată în bătălia pentru alegerile locale prin adoptarea modificărilor propuse de PSD la ordonanța de urgență emisă de Guvern în urmă cu câteva săptămâni. Problema se va tranșa oricum la Curtea Constituțională însă razboiala procedurală dintre PSD și PNL vizând o chestiune procedurală de mare însemnătate reflectă dorința ambelor partide de a acapara cât mai multe hățuri. Așa cum am spus și în plen o spun și aici: corect și matur ar fi sa folosim comisia electorală specială existentă deja și să construim un compromis așa cum am făcut-o și vara trecută pentru alegerile prezidențiale din Diaspora. USR are în circuit deja de ani buni proiecte de lege vizând majoritatea aspectelor sensibile din această dezbatere, de la vot prin corespondență până la semnăturile pentru susținerea candidaturilor.

În fine, ultima și cea mai importantă dezbatere a zilei, cea privind legea necesară funcționării stării de alertă este momentan revenită la comisia juridică și va intra la dezbatere în plen ceva mai târziu în cursul serii de azi. Ca de obicei, vă țin la curent pe măsură ce apar noutăți”, a spus acesta.

Ce vrea PSD prin această lege

Pe de altă parte, senatorul Titus Corlăţean, iniţiator al legii pentru declararea datei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon, consideră că acest act normativ a fost necesar, printre altele, pentru marcarea la nivelul tinerei generaţii a unei simbolistici naţionale.

„Salut votul de miercuri al Camerei Deputaţilor care a aprobat cu largă majoritate proiectul de lege pe care l-am iniţiat pentru declararea zilei de 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon. Consider că este o zi mare pentru identitatea naţională şi pentru simbolistica românească, pentru statul român, pentru că această lege care a fost adoptată marchează 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon în România, ca o dată esenţială în evoluţia statului român şi contemporan românesc. (…) Această lege era necesară inclusiv pentru marcarea la nivelul tinerei generaţii a unei simbolistici naţionale”, a declarat Corlăţean, pentru Agerpres. El a fost de părere că prin acest act normativ se marchează, „cu demnitate naţională”, un moment important din istoria naţiunii române, „care a fost supus unor încercări de rescriere, unor poziţii revizioniste care au fost promovate de-a lungul anilor de la Budapesta de diverse forţe politice”. „Forţe politice începând cu Jobbik şi Fidesz au determinat şi adoptarea, în 2010, în Ungaria, a două legi, una privind ‘comemorarea’ a aşa zisei tragedii a naţiunii maghiare prin Tratatul de la Trianon şi a doua lege privind acordarea, pe baze etnice, a cetăţeniei ungare etnicilor maghiari care trăiesc în alte state. Dacă vocea statului român rămâne tăcută în planul relaţiilor internaţionale, există riscul de a se auzi numai teoria cealaltă”, a adăugat Corlăţean.

„Este o zi foarte importantă 4 iunie, deoarece a fost recunoscută internaţional frontiera dintre Ungaria şi România şi actul extraordinar de la 1 Decembrie 1918, care a marcat unirea Transilvaniei cu România, a dobândit recunoaştere internaţională odată cu încheierea Tratatului de pace de la Trianon. Acest tratat a însemnat şi recunoaşterea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau o populaţie majoritară în Transilvaniei”, a mai spus Corlăţean.