Una dintre explicaţiile găsite de Wall Street Journal, susţinută de statistici, este că europenii din sudul continentului lucrează mai mult în ferme, iar agricultura încă este un sector cu productivitate scăzută. Potrivit Eurostat, în 2010, 12% dintre greci şi 7% dintre portughezi munceau în agricultură, silvicultură sau pescuit , în timp ce media din zona euro este de 3%. În Germania, doar 2% dintre angajaţi muncesc în agricultură.

Aşadar, caracterul rural al economiilor celor două ţări este parţial responsabil de problemele economice cu care se confruntă cele două ţări, scrie WSJ. Şi, pentru că un articol anterior în care era susţinută această ipoteză a primit destul de multe critici din partea cititorilor, publicaţia oferă câteva argumente pentru a-şi susţine afirmaţia.

Conform ONU, circa 61% din populaţia ambelor ţări locuieşte în mediul urban, procent destul de scăzut comparativ cu Franţa, spre exemplu, una dintre principalele puteri agricole, unde populaţia urbană reprezintă 86% din total. În Uniunea Europeană, doar România are un procent mai scăzut al populaţiei care locuieşte în oraşe, de 53%, comentează publicaţia citată.

"Corelația dintre urbanizare și Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a fost puternică cel puțin de la începutul revoluției industriale. Ideea că muncitorii greci trebuie să se întoarcă la agricultură reprezintă calea inversă celei adoptate de ţările industrializate pentru a crește veniturile cetățenilor lor", scrie WSJ.

Întrebarea este dacă economiile care cresc rapid sunt mai dispuse să dezvolte mari centre urbane, sau dacă, dimpotrivă, procesul de urbanizare duce la creștere. În acest aspect, economiştii sunt împărţiţi. Locuitorii de la ţară au nevoie de un motiv să se mute la oraș, un loc de muncă bine plătit fiind principalul factor determinant. Apoi, beneficiul de a avea reţele dense de oameni din medii diferite, schimbul de idei şi servicii ajută la o creştere economică.

Procentul ridicat al fermierilor din Grecia și Portugalia reprezintă atât un simptom, cât şi o cauză a stagnării economice: un simptom în sensul că industriile nu au crescut suficient de repede pentru a încuraja migrația către oraș, și o cauză în sensul că nici Grecia și nici Portugalia nu au cules aceleaşi beneficii economice ale populaţiei dense din centrele urbane de care s-au bucurat celelalte țări europene.
Jim Rogers susţine agricultura

Nu de aceeaşi părere este investitorul Jim Rogers, preşedintele Rogers Holdings şi fost partener al lui George Soros, care în prezent se bazează pe agricultură. "Agricultura este importantă. Trebuie să plecaţi şi să deveniţi fermieri sau dacă sunteţi fete să vă căsătoriţi cu un agricultor. Sau puteţi să deschideţi un restaurant într-o zonă agricolă sau puteţi să începeţi să vindeţi maşini Lamborghini fermierilor. Credeţi-mă că fermierii vor conduce multe maşini Lamborghini în curând. Există multe modalităţi de a aborda şi de a ne apropia de agricultură.
Nimeni nu mai vrea să fie agricultor sau miner sau să se ocupe de active tangibile, reale. Vedeţi, lumea înseamnă că se confruntă cu lipsuri mari de active reale. Noi avem stocuri foarte mici. Populaţia tot creşte şi consumă tot mai mult. România este o ţară agrară. Nimeni din colegii dumneavoastră pe care-i ştiaţi din liceu nu voiau să fie fermieri. Toţi voiau să vină la Bucureşti ca să lucreze pe piaţa financiară sau să deschidă un restaurant. Dar nu voiau să stea să lucreze într-o fermă. Şi lucurile stau aşa în toată lumea. Trebuie să ne transformăm cu toţii în fermieri sau să ne căsătorim cu fermieri sau cu mineri. Brokerii ce vor face? Nu vor face mare lucru. De exemplu pot să înveţe să conducă tractorul pentru fermieri", a spus Rogers la venirea în România.