Capital: Ce măsuri ați pregătit pentru Spitalul de Arși? Ați identificat un sediu nou și surse de finanțare?

Vlad Voiculescu: Soluția are două componente- una temporară, respectiv refacerea secției de terapie intensivă din spitalul curent, iar soluția pe termen mediu și lung nu poate fi legată pe clădirea actuală. Pentru investiția în secția de terapie intensivă luăm în calcul mai multe opțiuni- inclusiv varianta donațiilor. Și aici am avut discuții cu mai multe delegații de investitori străini care s-au declarat interesați. Ar fi doar o donație, nicio altă formă de asociere. A doua opțiune se referă la Primăria Capitalei, care are în administrare clădirea. Vorbim de varianta în care investiția de modernizare să fie făcută din bugetul primăriei, de data aceasta în acord cu anumite standarde de minister. A treia opțiune e să contribuim de la bugetul de stat, respectiv din bugetul Ministerului Sănătății și avem un acord de principiu în acest sens.

Soluția pe termen mediu și lung, respectiv relocarea, are câteva caracteristici- trebuie o infrastructură nouă, modernă, și în imediata apropiere a unui spital multidisciplinar precum Floreasca, Spitalul Militar sau Universitar. Luăm în calcul fie identificarea și modernizarea unei clădiri deja existente, fie construcția de la zero a unei noi clădiri. Și în acest caz, sursele de finanțare luate în calcul sunt mai multe.

Capital: Din câte știm există un program al Băncii Mondiale plus Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020 al Comisiei Europene, prin care urmau să fie construite, în România, cinci spitale. Nu se știe, însă, nimic concret!

Vlad Voiculescu: Sunt două chestiuni diferite: Vorbim de 250 de milioane de euro prin Banca Mondială, alocări care au mai multe componente- vorbim de cel mai mare program de investiții al Băncii Mondiale. Împrumutul, în forma actuală, nu este, însă, alocat pentru constructia de spitale. Există componente care alocă finanțări pentru construcția de centre de arși. Programul Băncii Mondiale a fost semnat în 2014 și până azi nu s-a tras niciun eurocent. Însă îmi asum să spun că tragerile vor începe din acest an.

În cazul fondurilor europene destinate Sănătății prin Programul Operațional Regional, vorbim de 150 de milioane de euro pentru trei spitale regionale: Cluj, Iași, Craiova. Nu putem, însă, să vorbim de bani europeni fără condiționalități exante. Acestea, pentru domeniul Sănătății, sunt legate de maparea nevoilor de servicii medicale. Este o condiționalitate care trebuie îndeplinită până la sfârșitul acestui an. Practic trebuie să facem în câteva luni ce nu s-a făcut în ani. iar fără acest document nu poți obține banii europeni.

Ideea e că, atunci când vine vorba de finanțarea europeană, România are o alocare atât de mică, încât e o rușine. Pe lângă cei 150 de milioane de euro destinați spitalelor regionale, de care vorbeam mai devreme, mai sunt câteva zeci de milioane de euro, alocări pentru investiții în infrastructura de sănătate. Premisa de la care s-a plecat și concluzia la care s-a ajuns, respectiv că facem trei spitale regionale cu 300 de milioane de euro din care statul finanzează 50%, este una greșită. Cu 100 de milioane de euro nu poți construi un spital pe care să îl poți numi regional la standarde europene.

Capital: Pe lângă proiectele pe fonduri europene, lucrați la alte proiecte pentru construirea de spitale noi?

Vlad Voiculescu: Da, lucrăm la un proiect pentru construirea de spitale noi. Până la finalul mandatului sper să avem o viziune și un plan de investiții pentru următorii cinci ani. Lucrăm la studiul care să ne spună de ce este nevoie și unde. În cazul spitalelor regionale vorbim de spitale multidisciplinare care au și serviciu de urgență.

Capital: La controalele pe care le-au făcut predecesorii dumneavoastră la Spitalul de Arși nu s-a găsit niciodată nimic de o asemenea gravitate. Acum, se vede că totul era o minciună.

Vlad Voiculescu: Nu cred că ne ajută la nimic să îi învinovățim pe alții în genera.Problemele erau însă arhicunoscute. Infecțiile nosocomiale, problema aceasta este extrem de bine cunoscută între angajații din spitale. Ca să înțelegeți cât de cunoscută era am să vă spun o poveste foarte relevantă. Acum mai mulți ani, în biroul meu de azi stătea un domn ministru iar soția acestuia avea nevoie de o operație. Pentru că era soția domnului ministru, un șef de secție a unui spital mare din București, tocmai pentru că știa de problema infecțiilor, a închis secția pentru igienizare și după câteva săptămâni, după procesul acesta, a primit-o pe soția domnului ministru pentru operație. Această poveste reală îți spune multe despre cât de cunoscute erau problemele și cum erau abordate.

Da, trebuia luate foarte multe măsuri și nu s-au luat, iar sistemul are foarte multe vulnerabilități. Iar faptul că nu s-au luat măsuri fie proactive fie coercitive, respectiv de controale și amenzi, fie de prevenire și investiții, ne-a adus în situația în care suntem astăzi. Dacă ar fi să aplicăm acum toate măsurile punitive, 80% din spitale ar trebui închise, ceea ce este o opțiune complet nerealistă și ar arunca țara în criză.

Capital: De la tragedia Colectiv încoace aflăm tot felul de lucruri ascunse sub preș până acum. Cum se explică această degradare bruscă și totală a sistemului sanitar?

Nu vorbim de o degradare bruscă a sistemului. Vorbim de o degradare treptată a sistemului care este în antiteză cu evoluția societății românești și, mai ales a clasei de mijloc. Pentru un spital mare vorbim de o investiție de câteva sute de milioane de euro. Dacă te uiți cât a cheltuit statul pe terenuri și săli de sport, pe reparații la drumuri, pe contracte de iluminat public, și multe altele, sigur că te întrebi cum de nu s-au construit mai multe spitale. Nu a fost destul de important pentru noi? Nu am știut să construim? Pe de altă parte, și în Sănătate sunt foarte mulți bani irosiți, cheltuieli care nu se văd, cum ar fi renovări făcute aiurea, echipamente de ultimă generație ținute în pivniță, sau secții modernizate și nefolosite.

Capital: Este privatizarea spitalelor o soluție viabilă?

Vlad Voiculescu: Privatizatizarea, în general, contrar celor spuse de unii, nu este o prioritate a mandatului meu sau a guvernului din care fac parte. Privatizarea spitalelor nu e un panaceu universal. Pentru anumite arii, privatizarea poate fi o soluție, respectiv pentru anumite servicii ambulatorii care pot fi standardizate și pot fi livrate în condiții optime, la costuri poate mai mici.

Căutăm altfel de soluții. Pregătim și vom face public un plan de investiții pe termen mediu. Vorbim de un buget de peste un miliard de euro pentru următorii ani. Doar cele 3 spitale regionale vor ajunge la o investiție de peste 600 de milioane de euro, după estimările noastre.

O soluție pe care o consider viabilă este cea a unei forme anume de parteneriat public privat, pentru anumite obiective de investiții precum proiectele pilot Marie Curie și Institutul de Urgență pentru Boli Cardio-Vasculare Dr. Prof. C.C. Iliescu. În acest sens, discuțiile cu BERD sunt avansate. Structurarea proiectului va fi făcută alături de această instituție internațională. Finanțarea o va aduce partenerul privat. Actul medical rămâne în totalitate în sarcina statului. Privatul construiește, finanțează, operează din punct de vedere tehnic. Iar pentru acest lucru, dacă acel spital respectă anumite criterii de performanță în privința construcției, funcționării și echipamentelor, primește regulat o sumă de la stat, în cadrul unui contract încheiat pe o perioadă de 25 de ani. De asemenea, important de menționat este faptul că vorbim de investiții de 100 de milioane de euro în fiecare caz. În acest moment suntem la stadiul la care se actualizează studiile de fezabilitate iar, pentru acest lucru, BERD urmează să contracteze un consultant, sperăm noi cât mai curând. La capitolul investiții avem în vedere să colaborăm și cu autoritățile publice locale. Finanțarea să fie făcută la comun dar standardele să fie impuse de Ministerul Sănătății.

Capital: În ultimul timp sunt tot mai multe voci care cer „împrospătarea“ managementului din sistemul sanitar. V-ați gândit la o restructurare a managementului sanitar?

Vlad Voiculescu: Da, iau în calcul o astfel de restructurare. În prezent, sunt șase ordine care reglementează managementul. Modificările vor fi focusate pe siguranța pacientului, controlul infecțiilor, perspectiva reală a pacientului și eficiența managementului și gestionarea investițiilor și a structurii funcționale. Acum madantul este pentru o perioadă de 3 ani și poate fi reînnoit în condițiile de performanță. Performanța, însă, a fost evaluată defectuos până acum. Există două ordine de ministru care reglementează evaluarea, prin care indicatorii de performanță puteau fi ajustați de către manager. După aplicarea noilor reguli, pentru indicatorii de evaluare se vor elabora standarde față de care se face evaluarea.

Te-ar putea interesa și: