„A început să crească şi la noi numărul de cazuri de infecţie cu COVID-19. Dacă în urmă cu trei-patru săptămâni am avut unul, maximum două cazurri de infecţie nouă pe zi şi pe secţie am avut cinci-şase, până în zece pacienţi, brusc, de patru-cinci zile, au început să vină trei-cinci-chiar şapte pacienţi noi, într-o singură zi.

Asta a făcut ca să avem la ora actuală 24 sau 23 de cazuri de infecţie. Noi, de astăzi, am hotărât să deschidem jumătate din spital şi pentru pacienţi nonCOVID. Să sperăm că vom putea realiza acest lucru. Pentru că, dacă numărul de cazuri de coronavirus nou va creşte în continuare, din păcate, această dorinţă a noastră va fi stopată”, a transmis dr. Virgil Musta când a fost întrebat de atmosfera din spitalul „Victor Babeş” din Timişoara

Numărul cazurilor nou diagnosticate

„Cifra este mare. Nu ştiu dacă contează dacă suntem în valul 1 sau în valul al doilea, dar suntem la nivelul cifrelor care erau în perioada cea mai fierbinte a pandemiei iniţiale. Ceea ce înseamnă că numărul de cazuri a crescut alarmant, chiar dacă dispoziţia lor nu este uniformă pe ţară. Sunt zone unde sistemul de sănătate are deja probleme.

De exemplu, la Braşov a fost nevoie să se transfere pacienţi în alt judeţ pentru că nu mai făceau faţă. Sunt mai multe judeţe în care secţiile de Terapie Intensivă sunt pline şi dacă lumea nu va înţelege să fie responsabilă şi nu va înţelege că există pandemie şi că riscul de a ne contamina în colectivitate – dacă nu se respectă regulile – este mare, vom ajunge ca numărul de cazuri să depăşească ceea ce a fost până acum şi sistemul de sănătate să nu mai facă faţă”, a adăugat medicul.

O posibilă nouă carantină

Când a fost întrebat dacă riscăm o nouă carantină, medicul a răspuns pe cât de simplu de atât de îngrijorător. „Da”, a fost răspunsul acestuia, confirmând teama multor oameni.

„Nu ştiu care vor fi măsurile luate de responsabilii guvernamentali, dar există şi riscul acesta. Riscul cel mai mare, în schimb, este viaţa omului. Pentru că numărul de decese este direct proporţional cu numărul de cazuri, peste tot în lume.

Deci, când sunt foarte multe cazuri, o proporţie de 5% decedează. Valul al doilea este, aşa, mai degrabă o împărţire teoretică. În sensul că, apare un prim val, apoi apare o perioadă de acalmie şi după aceea, din nou, al doilea val. Acum, perioada de acalmie a fost la noi o perioadă foarte scurtă şi au fost zone în care acalmia a fost reală, cum a fost, de exemplu, în Timiş.

Noi nu am mai avut timp de patru săptămâni decât câteva cazuri şi eram pe o pantă descendentă, Aradul la fel şi cred că întreaga parte de vest a ţării. Dar au fost zone – cum este Bucureştiul care permanent a fost plin. Braşovul – dacă iniţial nu au avut multe cazuri – au început să aibă foarte multe, Suceava – a fost permanent pe locul I ca număr de cazuri şi este şi acum”.

De ce a crescut cifra cazurilor

„Pentru că lumea nu respectă regulile de distanţare fizică, de purtare a măştii şi de igienă a tegumentelor. Sunt foarte mulţi care consideră că nu există virus, sunt foarte mulţi care consideră că n-are rost să mai respecte nicio regulă, pentru că tot nu se îmbolnăvesc sau cred că dacă ei nu au cunoştinţe care s-au îmbolnăvit, înseamnă că boala nu există.

Si sunt persoane care, din păcate, incită la nerespectarea regulilor. Toate acestea au făcut ca transmiterea comunitară să crească şi să crească şi numărul persoanelor contaminate”, a explicat acesta.

Cum este tratată o persoană contaminată

„Depinde de procesul patogenic care domină. Pacienţii primesc, prima dată, un tratament antiviral care, conform protocolului naţional, poate fi Kaletra (Lopinavir cu Ritonavir), poate fi Plaquenil sau, ca rezervă, Darunavir cu Ritonavir.

Dacă avem posibilitatea să administrăm Remdesivir, poate fi şi acesta, dar noi am avut acest medicament doar pentru pacienţii internaţi la Terapie Intensivă, primit compasional. Deci, acestea au fost posibilităţile noastre şi aşa se tratează un pacient internat acum. Pe lângă tratamentul antiviral, pacienţii primesc şi tratamente patogenice – pe care eu le consider la fel de importante sau poate mai importante.

Este vorba despre anticoagulante – dacă modificările biologice arată o stare mai accentuată a sindromului de coagulare, este în doză curativă, şi dacă nu, în doză profilactică. Şi, la formele mai severe, cu insuficienţă respiratorie, la care tot probele biologice arată un sindrom inflamator intens, acolo se poate da corticoterapie sau Tocilizumab – care este inhibitor de interleukină 6”, a relatat Virgil Musta.

Cât de periculos este mersul la terase

„Se poate merge la terase, dacă se respectă regulile. Adică, dacă într-adevăr, cei care stau la mese, respectă o oarecare distanţare – se păstrează acei doi metri – şi dacă stau chiar faţă în faţă, stau cu mască. Nu cred că este un risc major. În schimb, dacă stau aşa, înghesuiţi, faţă în faţă, persoane necunoscute, nu ştii cu cine iei contact şi dacă este sau nu contaminat şi poţi lua şi tu.

Riscul creşte. Eu cred că orice activitate se poate desfăşura în nişte condiţii speciale sau în condiţii rezultate în urma evaluării riscului activităţii respective. Sunt trei reguli de aur în prevenţia infectării: distanţarea fizică, purtarea măştii şi igiena tegumentelor. Şi atunci, pornind de la acestea, pentru fiecare activitate pot fi evaluate riscurile şi felul în care se pot respecta aceste reguli, astfel încât să se reducă posibilitatea de contaminare.

Riscul există, dar este minim. Şi nu cred că ar fi o problemă. Deci, noi trebuie să intrăm într-o perioadă de relaxare. Trebuie să începem să ducem o viaţă normală. Dar puţin modificată faţă de ceea ce am avut până acum. Şi asta trebuie ca lumea să înţeleagă. Nu trebuie să se înţeleagă că, dacă acum suntem într-o perioadă de relaxare, nu mai avem nicio regulă. Pentru că altfel, vedeţi ce se întâmplă”, a conchis medicul.