Acesta a declarat că România nu mai riscă să piardă fonduri europene prin decomitere și, mai mult, a fost trimisă Comisiei Europene pentru decontare suma de un miliard de euro.

Premierul Ludovic Orban avertizase în ședința de Guvern că la preluarea guvernării exista riscul pierderii de 600 de milioane de euro, fonduri UE. Ulterior, acesta i-a cerut ministrului Fondurilor Europene să prezinte situația la zi.

„Avem vesti foarte bune. Zero decomitere la nivelul tuturor programelor operationale. Un miliard de euro suma trimisa la Comisie pentru decontare si va intra in trezorerie. Fata de ce aveam ca risc de decomitere de 557 milioane euro, am realizat in avans suma de 466 miliaone euro, aproape jumatate de miliard de euro realizati in avans”, a zis Marcel Bolos.

Se pare că problema absorbției fondurilor europene a început să se rezolve.

„Consideram ca lucrurile sunt deblocate si viteza de absorbtie a crescut semnificativ”, a concluzionat premierul.

Recent, premierul a declarat că o prioritate pentru Guvern este aceea de a extinde rețelele de gaze din România cu ajutorul fondurilor europene.

„Încă de pe acum, anunţ românii, în special din localităţile care nu sunt racordate la reţeaua de gaz, că am solicitat ca în exerciţiu financiar 2021-2027 să fie eligibile pentru finanţare, practic, înfiinţările de reţele de gaz sau extinderile de reţele, că mai sunt localităţi unde sunt începute reţele de gaz, dar nu au fost extinse. Din 2012, practic, aproape că nu s-a mai întâmplat nimic în domeniul gazelor, iar România, care este una dintre ţările cu cele mai bogate resurse de gaz natural, nu are conectată la reţea decât 36 % din populaţie. Am dat exemplul Ungariei, care are peste 90% din populaţie conectată la reţeaua de gaze, în condiţiile în care nu au resursele noastre de gaz, dimpotrivă, resursele lor sunt foarte mici. Deci, reprezintă o prioritate pentru noi şi vom solicita ca înfiinţările de reţelele de gaze în localităţi şi extinderile de reţele de gaz să fie finanţate din fondurile europene”, a spus premierul.

„Încă de pe acum, anunţ românii, în special din localităţile care nu sunt racordate la reţeaua de gaz, că am solicitat ca în exerciţiu financiar 2021-2027 să fie eligibile pentru finanţare, practic, înfiinţările de reţele de gaz sau extinderile de reţele, că mai sunt localităţi unde sunt începute reţele de gaz, dar nu au fost extinse. Din 2012, practic, aproape că nu s-a mai întâmplat nimic în domeniul gazelor, iar România, care este una dintre ţările cu cele mai bogate resurse de gaz natural, nu are conectată la reţea decât 36 % din populaţie. Am dat exemplul Ungariei, care are peste 90% din populaţie conectată la reţeaua de gaze, în condiţiile în care nu au resursele noastre de gaz, dimpotrivă, resursele lor sunt foarte mici. Deci, reprezintă o prioritate pentru noi şi vom solicita ca înfiinţările de reţelele de gaze în localităţi şi extinderile de reţele de gaz să fie finanţate din fondurile europene”, a spus premierul.

Investiții în programe anterioare, dar și în PNDL 3

„Primul nostru obiectiv este să negociem cu mare atenţie acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană prin intermediul căruia vom stabili în ce direcţie se vor îndrepta banii europeni la care avem dreptul prin viitorul buget al Uniunii Europene, pe perioada 202 -2027. Un PNDL 3 cu siguranţă va fi. PNDL 3 trebuie să vină oarecum complementar cu finanţările pe care le primim de la nivel european, adică tipurile de proiecte care vor fi finanţate de la nivel european, proiecte de dezvoltare locală. Toată lumea vorbeşte de PNDL 3. Eu am însă altă viziune. Întâi trebuie să închidem PNDL 1, trebuie să închidem PNDL 2, să nu ne mai batem joc de investiţii, să demarăm mii de investiţii pentru care nu există finanţare sau să lăsăm investiţiile să se degradeze, să nu fie finalizate şi, până la urmă, să nu aibă cetăţenii niciun beneficiu de pe urma unor bani cheltuiţi. În momentul în care te apuci de o investiţie trebuie să aloci”, a afirmat premierul.

Proiecte demarate, dar nefinalizate

„Deci, concentrarea noastră va fi pe a finaliza PNDL 2 şi PNDL 1, pentru că încă există proiecte din PNDL 1 care nu au fost finalizate din cauza unei lipse acute de finanţări. Uitaţi-vă ce au făcut anul acesta. Au deschis un front de lucru fără să asigure resursele financiare. Noi am fost obligaţi la Ordonanţa de Urgenţă de rectificare a bugetului să creştem bugetul Ministerului Dezvoltării cu peste 2 miliarde astfel încât să putem să onorăm facturile pentru lucrările care au fost efectuate în cadrul PNDL 2”, a mai adăugat Orban.