Premierul Victor Ponta a anunţat luni că Guvernul nu s-a înţeles cu partenerii financiari internaţionali în privinţa creşterii preţului pentru gazele naturale şi a restructurărilor din complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, motiv pentru care nu va fi semnată încă o scrisoare de intenţie, adăugând însă că restul obiectivelor sunt îndeplinite.

Potrivit premierului, acordul este în vigoare şi cele două probleme vor fi rediscutate în luna aprilie.

'Foarte multe dintre obiectivele importante pentru România din noul acord pe care îl avem în derulare sunt îndeplinite – şi asta înseamnă ţintele de creştere economică, disciplina bugetară, care însă nu a însemnat împiedicarea măsurilor de creştere a salariului minim, a pensiilor, a celorlalte, venituri reducerea a CAS cu 5 puncte procentuale, nu a generat deloc o catastrofă, ci, dimpotrivă, începe să producă efectele pozitive pe care le-am anticipat. Din datele oficiale, România, pentru prima dată în istoria sa, a depăşit pragul psihologic de 50 de miliarde de euro exporturi, investiţiile de asemenea au crescut. Avem din regiune economia cea mai stabilă şi predictibilă şi tot ceea ce ţine de managementul companiilor cu capital integral sau majoritar de stat s-a îmbunătăţit în mod considerabil. (…) Hidroelectrica, pe care am preluat-o în 2012 pe pierdere, din cauza contractelor cu băieţi deştepţi şi a gestionării politice, în anul 2014 a făcut cel mai mare profit din istoria sa. La fel, companiile din transporturi, în special transporturi feroviare, sunt în 2014 pentru prima dată pe profit operaţional având însă din spate datorii care trebuie gestionate', a declarat premierul într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Parlamentului.

Măsurile care au rămas în discuţie cu FMI, a adăugat el, sunt de ordin structural, cu impact economic şi social important.

Una dintre acestea se referă la continuarea agendei de liberalizare a preţurilor la gaze.

'Au rămas pe agendă două puncte asupra cărora nu avem un acord privind măsurile de luat imediat în perioada următoare. (…) Liberalizarea preţului la gaze înseamnă creşterea preţului la gaze. În ceea ce priveşte toţi consumatorii industriali şi non casnici, România deja, de la 1 ianuarie, nu mai are o piaţă reglementată, toată lumea este într-o competiţie corectă. Au rămas încă în piaţa reglementată consumatorii casnici – gospodării şi CET-urile. Solicitarea delegaţiei CE, FMI se referea la o creştere de la 1 aprilie destul de abruptă, de la 53,3 lei pe MWh la 62 lei pe MWh, o creştere pe care noi o considerăm nesustenabilă. (…) Am spus că, până la întâlnirea din aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, un calendar realist, care să ţină cont de ceea ce-i cu adevărat, nu de calcule pe hârtie', a arătat şeful Executivului.

Al doilea punct asupra căruia părţile 'nu s-au înţeles' se referă la viitorul industriei producătoare de energie pe bază de cărbune, Guvernul nefiind de acord cu 'restructurări masive şi radicale' la Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia.

'Solicitarea celor de la Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială era a unor restructurări masive şi radicale, care din punctul nostru de vedere nu salvează industria producătoare de energie pe cărbune şi locurile de muncă, ci practic îi trimit într-o spirală, care în termeni de câţiva ani va duce la reducerea semnificativă a acestui sector în România. Din acest punct de vedere, am spus foarte clar că suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu suntem de acord şi nu vom accepta măsuri prin care acest sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică, pentru siguranţa sistemului energetic şi pentru dezvoltarea economică şi socială a unor regiuni – Hunedoara, Gorjul şi tot ceea ce ţine adiacent -, nu suntem de acord să luăm măsuri care să ducă pe termen mediu şi lung practic la dispariţia acestei industrii. (…) Pe aceste două teme pe care nu avem o înţelegere sau nu avem o abordare comună a rămas ca în luna aprilie, atunci când ne vedem din nou, să prezentăm cum credem noi, Guvernul României, că este bine să facem ca preţul la gaze să nu mai crească sau să crească într-un ritm sustenabil până în 2021, iar ca industria producătoare de energie electrică pe cărbune să aibă o perspectivă de salvare şi de dezvoltare în viitor, nu una de reducere din ce în ce mai mult, până când nu mai rămâne absolut nimic', a argumentat Victor Ponta.

Pentru toate aceste aspecte, a menţionat el, este nevoie de sprijin politic, inclusiv din partea Opoziţiei, pentru că este vorba despre teme care ţin de viitorul României.

'E nevoie însă de management mai performant şi la Hunedoara, şi la Oltenia şi e nevoie de înţelegere din partea sindicatelor. Am văzut zilele trecute manifestaţii să mărim salariile. Noi ne chinuim acum şi sper să reuşim şi vom reuşi să salvăm companiile şi să salvăm locurile de muncă, dacă şefii de sindicat cred că e momentul să ceară măriri de salarii, le mărim şi le închidem. Fac un apel la raţiune şi la bun simţ din partea tuturor, pentru că e vorba de zeci de mii de locuri de muncă, de familii şi de o industrie strategică pentru România', a transmis Ponta.

În cadrul discuţiilor cu partenerii financiari internaţionali, partea română a făcut o informare despre o serie de proiecte esenţiale pe zona economică, pe care Guvernul le elaborează şi le trimite în această sesiune la Parlament, între acestea fiind Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea redevenţelor şi pachetul de legi privind achiziţiile publice.

Premierul a reamintit că acordul României cu partenerii financiari internaţionali încetează în luna septembrie a acestui an.

'Important este ca în luna septembrie să vedem exact cât am realizat din ceea ce ne-am propus. În acelaşi timp, am luat şi măsuri pe care iniţial parteneri noştri nu le-au agreat, cum a fost reducerea TVA la pâine, reducerea CAS. Nu au fost de acord, am făcut-o şi s-a întâmplat bine. (…) Ca să semnăm astăzi o scrisoare trebuia să fim de acord să creştem preţul gazului de la 53 la 62 lei/MWh şi să băgăm CNH Hunedoara şi Oltenia, ca să mă exprim politicos, în restructurare. Nu credem că e bine pentru România să facem chestia asta, motiv pentru care nu am semnat scrisoarea, dar acordul este în vigoare. Aceste lucruri le vom prezenta aşa cum credem noi că e bine pentru România', a subliniat Victor Ponta.