Norica Nicolai estea cea care lansează noua teorie, argumentându-și afirmația prin faptul că acesta ar induce nevoia unor schimbări constituționale, iar două decizii ale Curții Constituționale interzic acest lucru.
”ALDE consideră că acest referendum este unul electoral, el antrenează modificări legislative. Sunt două decizii ale CCR care ne spun că nu este de admis un referendum care va duce la modificarea Constituției, pentru că acolo Constituția și legile reglementează o altă procedură. Rămâne la latitudinea fiecăruia să prezinte și să voteze cu DA sau NU la acest referendum”, a susținut Nicolai, într-un interviu la RFI.
Potrivit legii, validarea referendumului intră în sarcina Curții Constituționale a României. Pentru acest lucru, e nevoie de prezența a 30% dintre alegătorii înscriși în Registrul electoral, adică nu mai puțin de 5,6 milioane de români. Pentru ca demersul lui Iohannis să fie considerat un succes, e nevoie ca cel puțin jumătate plus unul dintre votanți să răspundă cu DA la ambele întrebări.
Însă cum referendumul are un rol consultativ, acesta nu produce implicit efecte juridice ci va fi nevoie ca rezultatul lui să fie transformat în lege de către Parlament. Însă cum în Parlament nu există o majoritate care să dorească acest lucru, este foarte probabil ca rezultatul votului să nu producă efecte reale. Chiar și așa, un eventual succes al referendumului va oferi o arm importantă pe care Iohannis, PNL și USR să o volosească în spațiul public împotriva actualei puteri PSD-ALDE.
