Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a anunţat, miercuri, că solicită Guvernului, Ministerului Finanţelor şi ASF să nu modifice legea RCA, modificări care ar duce la creşterea accentuată a tarifelor pentru toţi deţinătorii de vehicule din România, în condiţiile în care scrisoarea de la Comisia Europeană (CE), pe această temă, este încă secretă.

UNTRR atrage atenţia că, în cazul modificării legii, se vor recrea condiţiile dezechilibrelor grave din piaţa RCA şi tarifele vor creşte accentuat pentru toţi deţinătorii celor 8,2 milioane de vehicule din România, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice. Cele mai importante modificări propuse prin proiectul de lege pentru modificarea şi completarea legii urmăresc, printre altele, abrogarea prevederilor ce limitează cheltuielile administrative şi de vânzare ale poliţei de asigurare ce pot fi incluse de către asigurători în calculul tarifelor de primă.

În acest moment, acestea sunt plafonate la 25%. În plus, acestea urmăaresc şi eliminarea obligaţiei ASF de reglementare a modului de calcul al tarifelor de primă, a criteriilor de risc, a indicilor de încărcare, a coeficienţilor de majorare şi/sau corecţie ori alte instrumente de ajustare a tarifelor de primă.

”Impactul adoptării acestor măsuri se va transpune prin creşterea tarifelor RCA fără să mai fie necesară nicio justificare. Reamintim că prima de asigurare RCA este stabilită prin calcul actuarial, dar depinde şi de alte elemente, precum marja de profit, canalele de distribuţie, gradul de intermediere, comisioanele brokerilor, nivelul personalului companiei de asigurări şi salarizarea. Aceste elemente sunt calculate în funcţie de gradul de concurenţă şi nivelul de maturitate al pieţei”, se arată în comunicat.

UNTRR consideră că, în ceea ce priveşte concurenţa din piaţa RCA, practica precedentă a demonstrat că în lipsa unor reglementări stricte, companiile de asigurări s-au înţeles asupra preţurilor, situaţie sancţionată de Consiliul Concurenţei cu amenzi totale în valoare de 246,74 milioane lei (aprox. 53 milioane euro) pentru încălcarea reglementărilor naţionale şi europene din domeniul concurenţei prin coordonarea comportamentelor pe piaţă în vederea majorării tarifelor RCA.

UNTRR solicită Consiliului Concurenţei publicarea raportului final

”În acest sens, UNTRR solicită Consiliului Concurenţei publicarea raportului final, pentru ca ASF să argumenteze în faţa Comisiei Europene prevederile legale actuale şi ca toţi asiguraţii RCA din România să înceapă demersurile de recuperare a sumelor percepute în plus ca urmare a înţelegerilor neconcurenţiale”, se arată în comunicat.

Referitor la nivelul de maturitate al pieţei asigurărilor, în 2018 aproape 50% din primele brute subscrise pe clasa asigurărilor generale şi peste o treime din total piaţă au reprezentat asigurări RCA.

”Dacă în ţările dezvoltate din UE piaţa este dominată de segmentul asigurărilor de viaţă, în România aceasta este susţinută de asigurările auto obligatorii RCA. Cu o pondere de numai 1,13% din PIB, asigurările confirmă stadiul ”încă în dezvoltare”, deşi importante grupuri financiare internaţionale sunt prezente pe plan local”, se arată în comunicat.

UNTRR reaminteşte că raportul Băncii Naţionale a României (BNR) asupra stabilităţii financiare arată că sectorul asigurărilor din România prezintă ”o eficienţă scăzută şi dificultăţi în gestionarea activităţii de subscriere, a riscului de selecţie adversă şi a hazardului moral”.

”Totodată, după intrarea în vigoare a legii RCA nr. 132, anul 2017 a fost şi primul în care piaţa de asigurări a înregistrat profit, după 10 ani de pierderi. Deşi tarifele RCA au fost plafonate la începutul anului 2017 şi raportate la tariful de referinţă după intrarea în vigoare a legii RCA, prin care au fost impuse cheltuieli administrative de 25%, iar ASF a reglementat modul de calcul al tarifelor de primă, asigurătorii RCA au înregistrat profituri de peste 400 de milioane de lei în 2017 şi 2018, potrivit datelor de la MFP”, se arată în comunicat.

Totodată, UNTRR revine cu solicitarea desecretizării scrisorii primite de autorităţile române de la CE, în temeiul art. 4(2) din Regulamentul european 1049/2001, întrucât impactul acesteia reprezintă ”un interes public superior care justifică divulgarea conţinutului documentului în cauză”.