În Codul Muncii ar putea fi introduși noi termeni, precum „Banca orelor de muncă”, săptămâna comprimată sau munca la dispoziţia angajatorului.  Conform proiectului inițiat de către USR, angajatorul poate stabili un program de munca flexibil, bazat pe banca orelor de muncă efectuate de un salariat, cu acordul său, la solicitarea salariatului în cauză.

De asemenea, angajatorul şi salariatul stabilesc prin contractul de muncă durata timpului de muncă, exprimată ca numărul total de ore ce urmează a fi prestat de salariat într-o lună, aceasta reprezentând „banca orelor de muncă”.

Ce înseamnă banca orelor de muncă

Conform proiectului, angajatorul poate stabili un program de munca flexibil, bazat pe banca orelor de muncă efectuate de un salariat, cu acordul său, la solicitarea salariatului în cauză.

„Banca orelor de muncă” reprezintă durata timpului de muncă, exprimată ca numărul total de ore ce urmează a fi prestat de salariat într-o lună. În funcţie de această durată, se va stabili dacă salariatul lucrează cu normă întreagă sau cu timp parţial.

Trebuie menționat că activitatea salariatului va putea fi desfășurată fie de la sediul firmei, fie de la domiciliu, fie dintr-un loc distinct, folosind mijloacele tehnologice de comunicare la distanţă.

De asemenea, angajatorul va contoriza zilnic orele petrecute la muncă, în ceea ce se numeşte banca orelor de muncă, iar media orelor de lucru nu va putea depăşi 40 de ore pe săptămână.

Ce este săptămâna de lucru comprimată

În cazul săptămânii de lucru comprimate, angajatorul poate stabili un program de muncă flexibil, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză.

Trebuie menționat că repartizarea programului de lucru este stabilită de angajator şi salariat prin contractul de muncă astfel încât din comprimarea zilelor de muncă salariatului să îi rămână o zi în plus de repaus săptămânal, raportată la timpul de muncă agreat.

Numărul de ore lucrat efectiv pe zi vor fi stabilite de comun acord între salariat şi angajator, însă  media acestora nu poate depăşi 40 de ore pe săptămână. Angajatorul va ține evidenţa orelor de lucru.

Ce este munca în regim de gardă

În cazul muncii în regim de gardă, activitatea se va derula în ture, la sediul angajatorului, la sediul unui terţ, la domiciliul angajatului sau în orice alt lor organizat de angajator, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

De asemenea, salariatul va putea lucra în regim de gardă cu normă întreagă sau cu timp parţial, în funcţie de durata timpului de muncă agreată în contractual individual de muncă.

„Pe toată perioada muncii în regim de gardă salariatul va fi la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să cheme salariatul la locul de muncă sau la sediul unul terţ pentru a presta munca pe baza de intervenţie, sau să-i solicite prestarea muncii prin mijloace de comunicare la distanţă, în orice moment, din tipul de lucru prestat în regim de gardă”, este scris în documentul proiectului.

Acordarea concediului fără plată

În cazul concediilor fără plată, contractul individual de muncă poate fi suspendat în unul din următoarele cazuri: studii; pentru interese personale; pe perioada vacanţelor şcolare; pe perioada suspendării cursurilor instituţiilor de învăţământ prin decizii ale autorităţilor competente; pe perioada îngrijirii soţului sau unei rude până la gradul III inclusiv, demonstrate prin certificate de concediu medical al persoanei în cauză.

Trebuie menționat că perioada de concediu fără plată într-un an nu poate fi mai mare de 3 luni calendaristice.