Când mi-am rezervat vacanța pe insula Thassos, în urmă cu șase luni, habar n-aveam că o să ajung să le trec granița fix în noaptea expirării acordului de bailout, în urma refuzului Atenei de a plăti către FMI tranșa imensă de 1,6 miliarde de euro. Șeful Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, anunța că Grecia va intra iminent în incapacitate de plată, începând de miercurea trecută, tocmai când, alături de soția și cei doi copii ai mei, aveam programat să mă îmbarc pe ferryboat-ul ce duce spre insula marmurei albe. Cu titlurile panicarde din presa românească în minte, mașina era doldora de apă, fructe, alimente și benzină, iar portofelul de euro, în condițiile în care se anunțau cozi și penurie în magazine și la stațiile de combustibil și nimeni nu mai dădea vreo șansă plăților prin POS.

Cine vrea să citească mai departe chestii senzaționale ar fi bine să se oprească aici, căci nu va gasi nimic de acest gen. Departe de zbuciumul Atenei, Grecia turistică pare că își continuă implacabil celebra desfătare. De-a lungul ultimelor opt zile n-am găsit nici măcar o singură coadă sau benzinărie închisă, rafturile magazinelor sunt arhipline de produse, fără ca cineva să dea iama spre vreo aprovizionare preapocaliptică și zeci de camioane pot fi văzute, zilnic, pe drumuri, aducând, dinspre porturi, marfă proaspătă. O sticlă de apă la 1,5 litri costă 0,50 euro, o bere 0,65, o înghețată 1 euro. La supermarket. În taverne și pe plajă, prețurile pentru aceleași produse sunt de 3-4 ori mai mari.

Am spus că viața pare că își duce neostoită zilele călduroase mai departe printre măslinii eleni deoarece există, totuși, o anumită precipitare în rândul localnicilor. Iar asta o citești cel mai bine în taverne, când limbile se dezleaga la un ouzo, iar angajații, în frunte cu patronul, nu mai știu ce să facă să-ți intre pe sub piele, ca să mai revii și altădată. Poate chiar a doua zi. De dragul statisticii, aproximativ șase din zece mașini care circulă în Thassos sunt cu numere de România, iar mai bine de jumătate din tavernele la care ne-am aciuit au cel puțin un român angajat, pe o situație win-win: patronul ca să înțeleagă când i se cere mămăligă, iar angajatul să câștige bani frumoși pe o vară, agățând din stradă, în limba dulce de acasă, clienți cu promisiunea unei ciorbe de văcuță. 

Petros, proprietarul unei taverne de pe plaja din Potos, e foc și pară pe Alexis Tsipras, premierul radical de stânga al Greciei. "Pai, bine, Alexis…", îmi spune omul, în vârstă de vreo 50 de ani, punând mâna hotărât pe umărul meu, ca și cum s-ar adresa direct șefului Syriza. "De aia m-am întors eu din Germania, după 27 de ani? Să-ți bați tu joc de mine? Pai eu țin 10 angajați, plătesc mii de euro taxe anual, mă zbat să țin afacerea și tu ce ne faci? Uite, ne dispar turiștii, nu mai am mesele pline, s-au anulat sute de rezervări. Noroc cu românii. În ei ne punem baza!", spune patronul grec. 

Treaba ne este confirmată și de Andreas, patronul unei alte taverne din Limenaria. "Rezervările din Vest au scăzut la mai bine de jumătate, dar românii sunt, parcă, și mai mulți ca anul trecut. Pe ei ne bazăm afacerile acum… Mai vrei un ouzo? E din partea casei?". Om fi noi mai "trecuți", mai hârșâiți prin viață, îmi spun în gând. Deh, noi nu ne speriem așa ușor de greutăți, la 25 de ani de la Revoluție și la 16 ani de la ultima Mineriadă. Păi, englezul, care obișnuia să-și bea mințile în crâșmele grecești a văzut ultimul glonte șuierând în '45, ce să mai zic de bâte pe spatele cetățenilor obișnuiți în plin centrul Capitalei?

Și dacă tot vorbim de relația patron-angajat, merită precizat că toți patronii pe care i-am chestionat au votat, cu două mâini, DA, la referendumul lui Tsipras, în timp ce angajații lor greci, mai mulți, bineînțeles, au votat cu aceleași două mâini NU. Curios de ce, oamenii mi-au răspuns, cu patos, că s-au săturat de atâta austeritate, că nu vor să iasă la pensie la 67 de ani, așa cum le cere troica, și, în general, "să nu ne mai spună altcineva ce să facem! Suntem Grecia, (… n.r. înjurătura în greacă, imposibil de reprodus), noi am inventat democrația!".

Autor CĂTĂLIN IONIȚĂ
Senior PR Executive GMP PR
Corespondență din Grecia.
 


Te-ar putea interesa și: