Ţara noastră este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte protecţia mediului. Fondurile necesare pentru reducerea poluării au fost estimate la 29 de miliarde de euro, până în 2021.
Atunci când cumpărăm ceva din piaţă, întâi întrebăm de unde provin produsele. „Cu cât mai departe de oraş, cu atât mai bine“, spune Edit Pop, preşedintele Asociaţiei EcoLogic din Baia Mare. Într-adevăr, reşedinţa judeţului Maramureş este una dintre cele mai poluate localităţi din România. Din păcate, primul an în Uniunea Europeană nu a adus schimbări importante din acest punct de vedere. „S-a instalat un panou electronic de informare cu privire la concentraţiile de substanţe periculoase, dar marii poluatori sunt încă în perioada de reconversie convenită cu autorităţile. Aşa că nu putem spune că s-au făcut paşi prea mari“, explică Edit Pop.
Problema cea mai mare este că metalele grele de la Romplumb sau Cuprom sunt prezente în cantităţi foarte mari nu doar în aer, ci şi în sol şi în vegetaţie. „Ca să scăpăm de poluarea istorică, cea care ne afectează pe termen lung, ar trebui să decopertăm terenurile şi să aducem sol nou, necontaminat. Însă procedeul costă foarte mult şi nu cred că e posibil să fie aplicat prea curând“, spune preşedintele EcoLogic.
Dar Baia Mare este un mic exemplu pe lângă celebra Copşa Mică. La doi paşi de Mediaş, combinatul metalurgic Sometra emite zilnic substanţe periculoase, în cantităţi de până la 125 de ori mai mari decât cele admise. Şi în acest caz, poluanţii afectează întreaga natură: aerul, solul şi apele, vegetaţia, animalele şi oamenii. Datele statistice arată că speranţa de viaţă este cu circa 13% mai mică în zonă decât media naţională, iar fermierii din regiune au intentat un proces conducerii companiei, acuzând-o că poluarea provocată le-a ucis un număr important de animale. Şi autorităţile se arată nemulţumite de modul în care se defăşoară retehnologizarea combinatului, prefectul de Sibiu, Ilie Mitea, anunţând de curând o serie de controale.
Schimbările vin cu paşi mici
Din păcate, lista localităţilor cu probleme serioase de poluare este mult mai lungă. În Piteşti, Ploieşti, Bucureşti, Satu Mare, Săvineşti (Piatra Neamţ), Râmnicu Vâlcea, Craiova, Călăraşi, Târgovişte, Timişoara, Suceava, Arad, Medgidia, Turnu Măgurele, Târgu Mureş sau Dej sunt probleme cu emisiile de noxe în aer, în timp ce în Galaţi, Zlatna, Bacău, Hunedoara sau Timişoara, solul este contaminat cu diverse substanţe chimice. Cât despre ape (de suprafaţă sau de adâncime), cele mai afectate sunt cele din Piteşti, Piatra Neamţ, Iaşi, Ploieşti, Bacău, Arad, Bucureşti, Caracal, Bârlad, Râmnicu Vâlcea, Oneşti, Braşov sau Craiova.
„În cazul nostru, am putea spune că poluarea de diferite tipuri este unul dintre preţurile plătite pentru dezvoltarea economică a oraşului. Problema este că marii agenţi economici nu sunt dispuşi să dezvăluie efectele reale ale activităţii lor“, declară secretarul Comisiei pentru calitatea vieţii şi protecţia mediului din cadrul Consiliului Local Ploieşti, Radu Mateescu.
Gabriel Păun, coordonator de campanii la Greenpeace România, crede că, deşi în linii mari 2007 nu a provocat schimbări semnificative în ceea ce priveşte protecţia mediului, pe termen mediu, prognoza în domeniu este mai degrabă optimistă. „A fost mai bine ca în 2006, dar nu considerabil mai bine. Cel puţin s-a stopat apariţia unor noi puncte fierbinţi în ceea ce priveşte poluarea, şi mă refer aici la Roşia Montană. Progresele reale se vor vedea în timp şi se vor datora aderării la Uniunea Europeană, care ne-a adus o legislaţie mai dură în domeniu“, spune el.
La egalitate cu Iranul şi Vietnamul
Un recent studiu intitulat Environmental Performance Index 2008 (EPI), realizat în colaborare de către două centre de cercetare ale unor mari universităţi (Yale şi Columbia), plasează România pe locul 83 din 149 de state analizate în ceea ce priveşte starea mediului şi eficienţa măsurilor de protejare a acestuia. Indicele EPI este un scor compozit, derivat din ponderarea a 25 de factori grupaţi în două mari categorii: sănătatea mediului şi vitalitatea ecosistemului, fiecare contând cu câte 50% în stabilirea punctajului final.
Ţara noastră se plasează pe ultimul loc în toate clasamentele regionale, fie că este vorba de grupul statelor din Uniunea Europeană, fie de cel al naţiunilor est-central-europene. De asemenea, scorul general EPI al României, de 71,9 puncte, este sub media de 79 de puncte a grupului statelor cu un raport asemănător PIB pe cap de locuitor (calculat la paritatea puterii de cumpărare). Ţări din regiune precum Ucraina, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi chiar Belarus, toate cu un PIB pe cap de locuitor mai mic decât al României, au înregistrat scoruri EPI mai bune. Scorul înregistrat de România în categoria „vitalitatea ecosistemului“ ne plasează pe locul 98, în vreme ce în cealaltă categorie, „sănătatea mediului“, ne aflăm pe locul 88.
Indicele cu cea mai mare pondere (25%) în scorul general EPI este aşa-numitul Disability Adjusted Life Years (DALY), folosit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. DALY reflectă incidenţa deceselor şi a diverselor dizabilităţi suferite ca urmare a factorilor de mediu, multiplicată cu speranţa de viaţă a persoanei la vârsta decesului sau a suferirii unui handicap fizic permanent. În funcţie de DALY, România are acelaşi scor ca şi Iran, Iordania, Macedonia, Vietnam, Siria şi Belize şi se află pe ultimul loc din UE şi din Europa Centrală şi de Est.
PLUMB ÎN AER
Concentraţia de plumb din pulberile în suspensie din aerul băimărean este de aproape şase ori mai mare decât cea maxim admisă.
Clasamentul general
Toate statele din OCDE se află în prima jumătate a clasamentului Environmental Performance Index. România s-a clasat în urma tuturor celorlalte ţări europene.
SURSA: Environmental Performance Index 2008
Sănătatea mediului
Acest indice este puternic corelat cu produsul intern brut per capita, deoarece depinde în mare măsură de capacitatea de a pune în practică măsuri de protejare a mediului.
SURSA: Environmental Performance Index 2008
CELE MAI POLUATE
COPŞA MICĂ – MEDIAŞ
Faima de cel mai poluat oraş din Europa se revarsă cu o generozitate nedorită de nimeni şi asupra împrejurimilor. Deşi aflaţi la 12 kilometri distanţă de combinatul Sometra, locuitorii din Mediaş respiră zi de zi un aer contaminat cu oxizi de sulf şi metale grele.
BAIA MARE
Este unul din cele mai poluate oraşe din România, industria metalelor neferoase punându-şi amprenta asupra aerului, apelor şi solului şi, implicit, asupra tuturor formelor de viaţă din zonă. Cea mai mare problemă este că metalele grele prezente în sol sunt aproape imposibil de îndepărtat.
PLOIEŞTI
Oraşul de la nord de Bucureşti are probleme cu emisiile de oxizi de sulf, amoniac şi pulberi în suspensie provenind din activitatea industrială, dar şi din traficul rutier intens. Râurile din zonă (Ialomiţa şi Prahova) sunt, de asemenea, contaminate cu produse petroliere şi ape uzate.
PITEŞTI
Oxizii de sulf proveniţi de la Arpechim, care contminează aerul, dar şi metalele grele, substanţele azotice şi compuşii organici prezenţi în apele din zonă plasează oraşul de pe Argeş pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte poluarea mediului înconjurător.
RÂMNICU-VÂLCEA
Oltchim şi CET Govora par a fi cei mai importanţi poluatori din zonă. În Râmnicu- Vâlcea s-au înregistrat emisii de amoniac şi cantităţi mari de pulberi în suspensie, dar şi prezenţa de fosfaţi, azotaţi sau diverse cantităţi de metale grele în apele din apropiere.
SĂVINEŞTI – PIATRA-NEAMŢ
Aerul din zonă este puternic poluat cu amoniac, în timp ce pânza freatică este infestată cu azotaţi de la fabricantul de îngrăşăminte chimice. În aval de Piatra- Neamţ, râul Bistriţa suferă din cauza apelor uzate deversate de oraş, dar şi ca urmare a cantităţilor mult prea mari de azotaţi.
BACĂU
Concentraţiile de îngrăşăminte chimice şi pesticide sunt mult prea mari în solul din zonă. În plus, aerul este afectat de emisii de amoniac din zona industrială, radioactivitatea depunerilor atmosferice este una din cele mai ridicate înregistrate în România, iar Bistriţa este poluată cu ape uzate.
CRAIOVA
În timpul măsurătorilor din 2006, în Craiova s-au depăşit valorile-ţintă pentru concentraţia de ozon, iar pulberile în suspensie au depăşit valoarea maximă admisă, în special în centrul oraşului. Râul Jiu este contaminat cu fosfaţi, compuşi azotici, pesticide şi alte produse chimice de origine industrială.
SUCEAVA
Oraşul din nordul Moldovei nu este tocmai prietenos cu mediul: se înregistrează frecvent depăşiri ale normelor în ceea ce priveşte pulberile în suspensie şi emisiile de mercaptani, iar râul cu acelaşi nume este contaminat cu substanţe organice şi compuşi azotici din apele uzate deversate.
BUCUREŞTI
Din cauza traficului intens, dar şi a industriei, emisiile de dioxid de azot depăşesc limitele maxime în centru şi în zonele Mihai Bravu şi Titan, iar pulberile în suspensii sunt şi ele în concentraţii prea mari. În plus, după ce trece prin Capitală, Dâmboviţa devine un râu mort.
CELE MAI „CURATE“
Localităţile unde industria grea nu a existat sau a dispărut stau cel mai bine din punctul de vedere al poluării.
Sinaia, BuŞteni, Azuga Şi Predeal
Sunt locuri în care poţi respira cu încredere.
SFÂNTU GHEORGHE
Liniştea şi aerul curat atrag aici din ce în ce mai mulţi braşoveni.
BISTRIŢA
Chiar dacă economia locală e în plin boom, impactul asupra mediului e minim.
FOCŞANI
Măsurătorile au arătat că aerul, apa şi solul din zonă sunt printre cele mai curate din ţară.
DROBETA-TURNU SEVERIN
Localitatea a redus la minimum deversările poluante în Dunăre.
SIGHIŞOARA
Oraşul s-a axat pe turism şi acordă o atenţie din ce în ce mai mare mediului.
BOTOŞANI
Când industria locală e la pământ, natura are de câştigat.
ALEXANDRIA
Şi în acest caz, dispariţia unor fabrici ajută mediul înconjurător.
CURTEA DE ARGEŞ
Locaţia şi lipsa unor unităţi industriale poluante îl transformă într-un punct verde.
ROMAN
Restructurarea şi retehnologizarea – clişee ce au influenţat direct natura din regiune.
