Legenda spune ca in urma cu 5.000 de ani, imparatul Chinei, Shen-Nung, supranumit „Vraciul Divin”, statea in gradina si sorbea apa fierbinte – obicei des intalnit in acea epoca. La un moment dat, in ceasca sa a cazut o frunza dintr-un pom aflat in apropiere. Imparatul a continuat sa bea din lichidul care prinsese culoare si aroma. Aceasta imtamplare a schimbat cursul istoriei. Bautura misterioasa numita „cha” sau „tay” a strabatut veacurile si continentele, la mijlocul secolului trecut devenind foarte populara in Europa si in coloniile americane. Astazi, se cunosc 2.000 de sortimente de ceai, toate derivand din Camellia sinensis, planta care nu se vestejeste niciodata. Aproape fiecare popor are propriul ceai si propriile obiceiuri de a-l consuma.
In Romania, ca de altfel in toate tarile europene, asistam la o tendinta accentuata de reconsiderare a terapiei naturiste, in pofida progreselor notabile inregistrate de catre medicina moderna. Astfel ca tratamentele pe baza de plante revin in atentie, fitoterapia propunand remedii naturale bine tolerate de organism.
Ceaiurile din plante recoltate din flora spontana sunt cele mai solicitate. Din cercetarea realizata de firma Mercury Marketing and Research Consultants pe un esantion reprezentativ de 1599 de persoane, rezulta ca peste 70% dintre cei intervievati beau ceai de plante, cel putin de doua-trei ori pe saptamana.
„Exista 270 de plante testate medical, cu caracteristici terapeutice, dar tara noastra dispune de peste 800 de plante de acest gen, care ar merita cercetate si puse in valoare”, precizeaza Constantin-Victor Dicu, director general la Societatea Nationala Plafar SA
In loc de musetel,
infuzie cu deseuri
Nomenclatorul Plafar cuprinde 160 de produse, dintre care o clasa de ceaiuri aromate care au si o tenta medicala, in sensul ca au un efect de revigorare a organismului, efect datorat unui aport suplimentar de vitamine si minerale. Desi dupa 1990, o parte din aceasta societate a disparut, experienta pe care o are intr-un domeniu de activitate, deloc de neglijat, a dus la adjudecarea unei cote de 60% din piata de ceaiuri si plante medicinale, conform afirmatiei directorului general. Cu toate acestea, fiind vorba de o intreprindere de stat, cu prea putine posibilitati de a actiona in cadrul unui sistem destul de rigid, problemele nu o ocolesc. Ele tin, in primul rand, de distrugerea florei in anumite zone din cauza celor dornici de castiguri rapide – arnica, de exemplu, ii tenteaza pe cei care au aflat ca este foarte solicitata pe piata germana – si de lipsa unor organisme abilitate sa supravegheze produsele din punct de vedere calitativ. Astfel, in ultima perioada au aparut pe piata firme private care comercializeaza deseuri in ambalaje atragatoare, cum ar fi tulpini de musetel, ceea ce duce la discreditarea produsului. In momentul in care un produs isi pierde prestigiul, au de suferit si ofertantii corecti, desi nu planta este de vina, ci modul in care se lucreaza cu ea.
O alta firma cu traditie in Romania este Fares SA din Orastie, care produce ceaiuri de fructe si de plante, ceaiuri medicinale simple si combinate, siropuri naturale, produse fitoterapeutice si medicamente pe baza de plante si uleiuri volatile. In 1992, dat fiind golul de pe piata, Fares a achizitionat masini de ambalat ceaiuri la doze, produse care s-au bucurat de un succes rapid. Doi ani mai tarziu a fost elaborata prima formula de ceai de fructe, aromatizat, cu adaos de vitamina C, comercializat sub marca Aromfruct. Ulterior, au fost lansate pe piata si alte „familii” de ceaiuri reconfortante si energizante: Anotimpuri si Lady M.
Totusi, scaderea puterii de cumparare afecteaza si aceasta piata, recunoaste Adelina Hanciu, manager Divizie Plante la Fares S.A. De aceea, firma a fost nevoita sa se adapteze cererii, astfel ca a inceput sa distribuie pe piata ceaiuri aromate si de plante in varianta de cutie la 20 de pliculete, in loc de 50, si ceaiuri medicinale in cutii de 50 grame, in locul celor de 100 grame. Ciclul lung de fabricatie si devalorizarea leului sunt alte dificultati cu care se confrunta firma: materiile prime vegetale se achizitioneaza pe stoc pentru un an inainte, astfel incat sa fie asigurat necesarul pana la recolta urmatoare. Aceasta implica sume foarte mari de bani blocate in stocuri. O alta piedica este confuzia existenta in randul consumatorilor, din cauza ca piata nu este inca foarte bine educata – sau mai corect, informata – in acest domeniu. De pilda, nu se cunoaste corect actiunea terapeutica a anumitor plante, pentru ca in unele publicatii exista articole care nu intotdeauna poarta semnaturi recunoscute si autorizate in domeniu. Din acest motiv, apar solicitari din partea clientilor pentru ceaiuri din plante care sunt cunoscute in literatura de specialitate ca fiind toxice.
„Echipa noastra de specialisti, in colaborare cu nume de prestigiu din tara noastra in domeniul plantelor medicinale, lucreaza acum la noi serii de produse fitoterapeutice. In scopul obtinerii unor materii prime cu un continut ridicat si controlat in substante active, am infiintat culturi pe care intentionam sa le extindem si sa le diversificam”, ne spune Adelina Hanciu.
Societatea Daphne SA din Timisoara, care produce si comercializeaza ceaiuri aromate si medicinale din 1993, detine 100 de marci inregistrate si 20 de brevete de inventie. Dintre acestea, Visul Fructelor s-a bucurat de un deosebit succes. Ceaiul negru simplu si aromat Ceaikovski si ceaiurile de fructe Bolero sunt la fel de cunoscute clientilor. „In momentul aparitiei concurentei, firma noastra si-a reglat profitul raportat la cifra de afaceri, iar in acest moment ocupam 10% din piata ceaiurilor”, afirma Lucia Ercuta, director general.
Ceaiul negru
are consumatori fideli
Nova Plus SRL din Baia Mare importa produsele firmelor poloneze Belin (ceaiuri negre, de fructe, ceai verde, de plante, negre cu arome de fructe) si Artifex (ceaiuri granulate). „In 1994, cand am demarat aceasta afacere, cererea era foarte slaba, fiind axata in general pe ceaiuri de plante”, isi aminteste Decebal Merlas, director general. „In timp, pe masura promovarii ceaiurilor de fructe uscate, produse care erau mai putin cunoscute romanilor, si a diversificarii sortimentatiei, s-a simtit o crestere semnificativa a cererii pentru aceste ceaiuri. Am incercat sa acoperim toate segmentele de piata, dorind sa facem fata atat cerintelor clasei cu posibilitati materiale reduse, cat si ale celor cu venituri mari”, mentioneaza interlocutorul nostru.
Pe piata romaneasca, ceaiul Lipton a fost lansat oficial in septembrie 1998, de catre Unilever Romania. In prezent, sunt disponibile variantele Lipton Yelow Label (ceai negru), Lipton Earl Grey (ceai negru) si Lipton Sun Tea (ceai negru cu aroma naturala de fructe). Unilever detine un sfert din piata ceaiului negru in volum si aproximativ 40% in valoare, conform companiei MEMRB. Numele produsului comercializat acum si in Romania vine de la Sir Thomas Lipton, primul care a organizat piata de ceai in Marea Britanie in ceea ce priveste transportul, ambalarea etc., motiv pentru care a fost innobilat de regina Victoria in 1898.
Romanii sunt departe de a ajunge la performantele de consum ale unor tari ca India, China sau Anglia, multi preferand, pana la aparitia primelor betesuguri, aroma unei cesti de cafea. Cu toate acestea, in unele cercuri, aceste licori care, de la caz la caz, ii incalzesc pe cei infrigurati, ii racoresc pe cei infierbantati, ii inveselesc pe cei deprimati si ii calmeaza pe cei nervosi, au devenit o moda. La acest lucru concura si diversitatea si calitatea ceaiurilor din comert care s-au dovedit a fi pe gusturile consumatorilor.