La nivel european, sistemul danez pare să subvenţioneze cel mai mult educaţia. Astfel, Danemarca se poate lăuda cu cel puţin şase instituţii de învăţământ superior care pun la dispoziţia tinerilor programe de studii gratuite în diverse domenii.

Acolo, procesul de admitere este simplu şi rapid, ne povestește Cristina Mihai, studentă la Copenhagen Business School. „După ce şi-a ierarhizat alegerile, îndrumările oferite de fiecare universitate sunt foarte clare, astfel, studentul ştie exact care sunt documentele pe care trebuie să le ceară la secretariatul liceului din România, ce test de limbă îi trebuie în funcţie de program/universitate. De pildă IELTS sau TOEFL. Acesta va şti şi dacă este nevoie să dea alte teste, eseu de motivaţie, cât şi termenul limită pentru aplicare“, explică ea. În ceea ce priveşte costurile de întreţinere, Cristina Mihai spune că sunt între 700 şi 900 de euro lunar. Din care, camera de cămin costă între 300 de euro şi 400 de euro pe lună. În cazul în care aceştia nu reuşesc să prindă un loc în căminele universităţilor, studenţii sunt ajutaţi să găsească camere de închiriat în apartamente private, unde preţurile încep de la 500 de euro pe lună. „Avantajele educaţiei daneze şi scandinave, în general, sunt remarcabile, oferind o perspectivă complet diferită studentului venit din Europa de Est. Vorbim despre un sistem axat pe practica teoriei, despre proiecte efectuate în echipă, workshop-uri constante oferite la clasă de către directori ai companiilor din ţară“, este de părere Cristina Mihai.

Poveşti cu studenţi români în Danemarca

Andrei Soroceanu studiază „Tourism management and hospitality“ în oraşul natal al unuia dintre cei mai îndrăgiţi autori de basme, Hans Christian Andersen. El a plecat din ţară la Odense, în Fionia, una dintre insulele care alcătuiesc Danemarca, pentru că şi-a dorit să cunoască şi un sistem educaţional diferit de cel de la noi. Astfel, s-a înscris la Lillebaelt University. La început, spune că acolo i s-a părut că școala nu prea este luată în serios, dar imediat a realizat că se înșela. „Este totul o joacă, dar una serioasă şi bine gândită“, mărturiseşte el. În opinia sa, nu este dificil să ajungi în Danemarca la studii – trebuie să ai cunoştinţe minime de engleză scris şi vorbit, după care să pregăteşti hârtiile necesare. „Selecţia se face printr-un interviu de zece minute la telefon sau pe skype, după ce ai dat un examen de limbă engleză, în cazul în care nu ai deja un certificat de limbă străină“, explică tânărul. La început, spune că pentru a studia acolo, în primele trei-patru luni este nevoie să ai la tine două mii de euro, până să îţi găseşti un job. „Chiria variază de la 1.500 de coroane daneze, adică 200 de euro şi până la 10.000 de coroane (1.330 de euro). În ceea ce priveşte transportul, el spune că un abonament de autobuz costă circa 390 de coroane (52 de euro) pe lună, însă preferă să folosească bicicleta. Acolo, preţul unei biciclete porneşte de la 500 de coroane (66 de euro). Ca student, te poţi descurca lejer, întrucât, dacă nu depăşeşti 10-12 ore de muncă pe săptămână, şcoala te ajută cu 5.000 de coroane pe lună (660 de euro). „Dacă nu lucrezi, nu primeşti nimic. Este altfel sistemul“, povesteşte tânărul.
Printre universităţile prestigioase din ţinutul danez se număr instituţia de învăţământ superior Aalborg din oraşul cu acelaşi nume, supranumit Parisul Nordului. Aceasta, este una dintre cele mai bune universităţi din ţară, şcolarizând peste 14.000 de studenţi în campusurile din Aalborg, Esbjerg şi Copenhaga. Dintre ei, circa 1.700 sunt studenți internaționali. Aici se pot studia domenii precum IT, Comunicare și New Media.

Pentru cei interesaţi de studii în afaceri, management internaţional sau comunicare şi multimedia, Aarhus University – Campus Herning, este una dintre cele mai bune universități din Europa. În prezent, AU Herning are peste 2.000 de studenți, dintre care circa 20% sunt studenți internaționali. Ei locuiesc în campus, în camere single, situate în apartamente.

Pasionații de animație pot opta pentru studii în cadrul universităţii The Animation Workshop (TAW). Instituţia dispune de echipamente de producție grafică de ultimă generație, cu un studio audio modern pentru înregistrarea coloanelor sonore de film sau jocuri, o sală de repetiții pentru muzicieni și o bibliotecă complexă. Aici, profesorii sunt profesioniști din industria animației și a jocurilor video sau artiști celebri din întreaga lume, asigurându-se astfel transmisia unei educații de cea mai buna calitate. Universitatea se află într-unul dintre cele mai vechi oraşe daneze, Viborg, atestat din secolul al 8-lea, de pe timpul civilizației vikinge.

Credit de la statul britanic pentru studii

Cu reputaţie la nivel mondial în educaţie şi cercetare, universităţile din Marea Britanie au atras, de-a lungul timpului, unii dintre cei mai cunoscuţi profesori universitari şi specialişti din mediul privat. Așa se explică de ce patru din primele şase universităţi din lume sunt din Marea Britanie. Cu toate acestea, studiile nu sunt gratuite. Iar studenţii trebuie să se împrumute la stat. Totuşi, această formă de şcolarizare este în beneficiul studentului, explică Andrei Magereanu, un tânăr român care studiază Business şi Management la University of Derby. De pildă, el a plecat din ţară cu 1.000 de lire şi a contractat un împrumut de la guvernul britanic în valoare de 8.700 de lire pentru a-şi achita programul ales pe primul an, întrucât cei trei ani costă circa 25.000 de lire. „Guvernul britanic îmi plăteşte integral studiile, urmând ca eu să returnez aceşti bani după ce termin facultatea. Nu se aplică niciun comision, iar plata începe după ce ajung să câştig peste 21.000 de lire pe an. La început m-a liniştit şi faptul că în cazul în care nu ajung să câştig aceşti bani, în 30 de ani împrumutul se prescrie. De asemenea, daca mă mut într-o ţară în care nu sunt plătit în lire sterline, împrumutul se recalculează“, mărturiseşte el. Împrumutul, spune Andrei Magereanu, se face la începutul primului an de studiu, pentru ca, ulterior, în fiecare an, studetul să trimită o scrisoare prin care confirmă că-şi continuă cursurile. Rata este de minimum 10% din câştigul de peste 21.000 de lire. „În casa în care locuiesc, chiria pentru o cameră costă undeva la 250 de lire pe lună, cu tot cu utilităţi, iar mâncarea în jur de 200 de lire. Transportul este de 150 de lire lunar, însă nu este un oraş foarte mare, astfel că prefer să mă deplasez pe jos“, mai spune el. În ceea ce priveşte locurile de muncă part-time, Andrei Magereanu susţine că sunt foarte uşor de găsit, dacă există motivaţie din partea viitorului angajat, iar plata pe oră este de minimum 6,70 de lire.

Studii gratuite în ţara lui Moş Crăciun

În Finlanda, universitatea HAMK oferă studii gratuite studenţilor. Aceasta este una dintre cele mai mari instituții de învățământ superior din țară. Printre programele universității se numără business internațional, inginerie automatizată sau management industrial. Cazarea se poate face fie în apartamente single fie în apartamente tip shared facilities (camerele sunt individuale, dar facilitățile – baia, bucătaria – sunt comune). Costurile de cazare sunt în jur de 200-250 euro pe lună, fiind incluse în acest pret și costurile legate de întreținere (electricitate, gaz, apă). În același timp, consturile de trai în Finlanda variază între 500 și 600 de euro pe lună, preț în care sunt incluse cazarea, masa de prânz la cantina universității, transportul, cumpărăturile, sporturile și distracția. Aceste costuri pot fi acoperite prin veniturile obținute de la un job part-time, care implică muncă timp de 2-3 zile pe săptămână. În Finlanda, se câștigă între 8 și 10 euro pe oră.

Educaţie irlandeză pe banii statului

O altă opțiune pentru cei inte­resați să studieze la cele mai mici costuri în străinătate este Shannon College of Hotel Management, din Irlanda. Acesta este un colegiu fondat in 1951 care face parte din National University of Ireland și oferă programe în domeniul Managementului Hotelier International. Colegiul este situat în ținutul Clare din Irlanda și școlarizază peste 360 de studenți dintre care circa 182 provin din 20 de țări din întreaga lume. 

45.000 de studenți români studiază în universități din străinătate

Ce spun antreprenorii despre tinerii care aleg să-şi continue studiile peste hotare:

Andrei Creţu, co-fonador 7Card:
 
“Companiile caută tineri specializaţi, mai ales tineri care au avut ocazia să lucreze (ca angajaţi sau în simplu intership) în străinătate. Aduc plus valoare şi este foarte bine să fie valorificaţi în companiile din România. Noi, ca angajator, vrem astfel de tineri. Nu aş spune că sunt mai căutaţi decât ceilalţi, ci că sunt doriţi de angajatori pentru know how-ul lor, pentru deschiderea către oportunităţi chiar dacă remuneraţia nu este foarte mare la început. Înţeleg etapele de creştere în cadrul unei companii. Sunt angajatori care îşi trimit, la rândul lor, angajaţii în străinătate pentru traininguri. Oportunităţile ţin de fiecare companie în parte, dar pentru a-i reţine pe tinerii talentaţi (veniţi sau nu din străinătate) implementează beneficii pe care le ofera şi care garantează angajatorului o rată de retenţie mai mare. În companiile mari private, şi nu numai mari, în general companiile private, au şansa de a promova, de a creşte treptat până la funcţii de conducere, iar acest lucru reprezintă o oportunitate pentru tinerii care au studiat în străinătate şi care au avut internshipuri şi ulterior au fost angajaţi în companiile cu pricing”.
 
Iulian Pădurariu, cofondator şi CEO al companiei Pony Car Sharing

“După părerea mea, studiile în strainătate nu te fac automat mai deștept, contează foarte mult ce acumulezi acolo pe lângă noțitele de curs. “În străinătate”, înainte de orice ești expus unei alte culturi, unor alte mentalități și cred că e foarte importantă în dezvoltarea personală modalitatea în care știi să răspunzi la nou. Mâncarea nu e ca la mama acasă, glumele nu sunt ca cele din cartierul în care ai crescut, iar respunsabilitățile pe care le iei în piept ar putea fi puțin mai mari decât cele imaginate acasă, începând cu sortarea gunoiului până la disciplina finaniciară necesară într-o societate civilizată. Dacă tu ca individ dai dovadă de adaptabilitate, dacă reușești să te integrezi cu brio în acea societate straină, atunci cu siguranță că vei ști să porți un dialog de la egal la egal cu orice angajator, maximizându-ți șansele de fi acceptat. De exemplu, eu la interviuri nu mă concetrez pe ce anume a studiat un anumit candidat, sau unde anume, ci mă interesează mult mai mult comportamentul său de zi cu zi. Mă interesează ce surse de informații are în feed-ul lui, mă interesează ce cărți citește, caut să îmi dau seama de nivelul empatiei și a dorinței de colaborare, pe lângă competivitatea poate specifică vârstei. De cele mai multe ori, cei ce au reușit să se adapteze pe perioada cursurilor în străinătate, au o ușurință aparte în a se prezenta într-o manieră mult mai optimistă, mai dezinvoltă, ceea ce i-ar face mai atractivi pe piața forței de muncă. Și ar mai fi un aspect aici: de cele mai multe ori, un angajator se așteaptă la ceea ce s-ar numi “reverse mentorship”. Poate ca pe lângă fluxul de cunoștințe dinspre companie spre noul angajat, m-aș aștepta ca noul angajat să aducă ceva nou în companie, să îi învețe pe cei din jur ceva ce a găsit el ca fiind valoros în alte contexte, iar un fost student în străinătate cred că ar avea foarte multe de împărtășit cu colegii din compania ce-l va angaja. Important e să ia de acolo tot ce e mai bun, așa cum spuneam, pe lângă notițele de curs”.