Noul Cod administrativ, adoptat de Guvernul Viorica Dăncilă prin ordonanță de urgență, obligă autoritățile publice locale și deconcentratele să pună la dispoziția cetățenilor formulare tipizate în format bilingv, respectiv în limba română și în limba minorității naționale.

În acest mod, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat în raporturile cu instituțiile publice, lucru unic în lume, scrie jurnalistul Dan Tănasă.

Noul Cod administrativ adoptat de Guvernul PSD-ALDE prin ordonanță de urgență obligă primăriile și consiliile județene să pună la dispoziția cetățenilor formulare bilingve. Această obligație cade și în sarcina deconcentratelor, care reprezintă administrația publică centrală a statului român.

Această prevedere a Codului administrativ reprezintă în fapt o oficializare a peste 20 de limbi minoritare în administrația publică locală și centrală a statului român. Este vorba de 20 de limbi minoritare pentru că România s-a angajat prin tratate internaționale să protejeze 20 de limbi minoritare pe teritoriul său.

Astfel, prin adoptarea Legii nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, România s-a angajat să protejeze un număr de 20 de limbi minoritare pe teritoriul său, respectiv: limba albaneză, limba armeană, limba bulgară, limba cehă, limba croată, limba germană, limba greacă, limba italiană, limba idiş, limba macedoneană, limba maghiară, limba poloneză, limba romani, limba rusă, limba ruteană, limba sârbă, limba slovacă, limba tătară, limba turcă și limba ucraineană.

Iar noul Cod administrativ conține o prevedere care practic introduce toate aceste limbi, unele imediat iar altele cu posibilitatea de a fi introduse, în sistemul administrativ românesc, atât la nivel local, al primăriilor și consiliilor județene, cât și la nivel central, al deconcentratelor.

Te-ar putea interesa și: