Numai în acest fel – în opinia Guvernului – Ungaria va fi capabilă să evite aşa-zisa procedură a bugetului excesiv, care blochează automat accesul la mijloacele europene. În cazul Ungariei există ameninţarea piederii sumei de 4 miliarde euro.
În proiectul de buget pe anul 2013, ministrul de finanţe, Gyorgy Matolcsy, a prevăzut reduceri de cheltuieli şi majorarea impozitelor în valoare totală de aproape 400 miliarde forinţi (circa 1,2 miliarde euro). Aceasta înseamnă că împreună cu reducerile anunţate mai înainte, balanţa bugetară pe anul viitor se va îmbunătăţi cu 672 miliarde forinţi. Numai în acest fel Ungaria va fi în stare să aducă deficitul bugetar sub 3% din PIB. Potrivit prognozelor Bruxelles-ului, deficitul ungar pe anul viitor va oscila în graniţele a 3,7-3,9% din PIB.
Ministrul Matolcsy spune acum că nu are sens riscarea pierderii banilor de la Uniune, deşi acuză Comisia Europeană că în problema deficitului şi a nedepăşirii pragului de 3% din PIB nu tratează la fel toate ţările. Ungurii dau exemplul Spaniei, care a obţinut o dispensă, cu toate că, în loc să reducă, a mărit deficitul pe acest an.
Deocamdată, CE a luat cunoştintă de planurile ungare, iar aprecierea lor finală intenţionează să o publice în 7 noiembrie. În planurile sale de creştere a veniturilor, Ungaria a decis să lase impozitul bancar la nivelul actual, dublând valoarea impozitului pus pe tranzacţiile financiare, impozitând serviciile comunale, majorând impozitele locale de la întreprinderi şi mărind controlul veniturilor din TVA.
În total, guvernul speră să obţină din această sursă 367 miliarde forinţi, adică circa 1,2% din PIB. În acelaşi timp a fost redusă oficial prognoza creşterii PIB pe anul viitor de la 1 la 0,9% din PIB. În acest an, economia ungară este în recesiune şi PIB-ul se va reduce cu 1,5%.
"Decizia guvernului ungar poate îngreuna ajungerea la inţelegere între Ungaria şi Fondul Monetar Internaţional" – consideră Maja Goettig, economistă şefă şi strateg la KBC Securities pentru problemele Europei Centrale şi de Est. Este vorba de menţinerea impozitului bancar, a cărui reducere iniţială la jumătate, ulterior desfiinţarea lui totală a fost cerută de FMI, ca o condiţie a încheierii acordului. La rândul său, analistul Băncii MKB, Zsolt Kondrat, este de părere că guvernul nu a apreciat consecinţele atât de drastice ale măşsurilor în economie şi ale influenţei lor asupra creşterii economice. "Nivelul cerut al deficitului poate fi realizat, dar ritmul de creştere a economiei va suferi serios", a spus el.
Anunţarea planului de austeritate al guvernului a provocat la Budapeta o mulţime de critici. Planul ministrului Matolcsy este comparat cu aşa-zisul pachet Bokros, introdus în anul 1995 de către ministrul de finanţe de atunci, Lajos Bokros, care a salvat atunci bugetul de la faliment, dar în memoria ungurilor Bokros s-a înscris ca un politician care a scăzut drastic nivelul de viaţă al cetăţenilor.
O parte din economişti consideră că decizia guvernului de a economisi 764 de miliarde de forinţi este exagerată. În realitate, pentru realizarea nivelului deficitului cerut de Bruxelles ar fi suficiente tăieri în bugetul guvernului de 500 miliarde. S-ar putea ca guvernul să vrea să aibă un câmp de manevră, iar realitatea reducerilor să fie mai mică decât cea anunţată.
Majoritatea ungurilor a primit cu nelinişte vestea privind reducerile guvernamentale (ungurii au deja de acum cele mai mari poveri fiscale dintre cetăţenii UE), cu atât mai mult cu cât consecinţa lor colaterală va fi creşterea inflaţiei anul viitor la nivelul de 5,2% şi probleme pe piaţa muncii. Potrivit centrului de sondaje GVI, în prezent 1 tânăr ungur din 7 caută un loc de mună peste graniţă.