Atât Ungaria cât și Polonia sunt acuzate de Bruxelles de încălcarea statului de drept și a principiilor fundamentale ale democrației, amintește sursa citată. Și, după cum menționează Politico, era de așteptat ca Budapesata și Varșovia să recurgă la aceste amenințări de blocare a fondurilor în contextul crizei post pandemie.

Soarta negocierilor va depinde de președinția germană a Consiliului UE și de cancelarul Angela Merkel, care va trebui să ajungă la un compromis cu cele două state.

Deși cei 27 de șefi de stat și de guvern ai UE au aprobat bugetul istoric și pachetul de redresare la summit-ul din iulie, cele care trebuie să le ratifice sunt parlamentele naționale. După summit-ul din vară, președintele Consiliului, Charles Michel a declarat triumfător că a reușit să se asigure că vor exista protecții puternice ale statului de drept, ca parte a acordării fondurilor.

La rândul lor, prim-ministrul maghiar Viktor Orbán și omologul polonez Mateusz Morawiecki au clamat victoria, susținând că formularea a fost destul de „îndulcită”, având posibilitatea de a bloca prin veto orice condiționare politică a acordării banilor.

Un înalt diplomat polonez afirmă însă că poziția Varșoviei este perecepută greșit. „A spune că vom bloca ceva este o exagerare. Nu putem bloca ceva ce nu am văzut încă. Așteptăm acte juridice care să descrie acordul politic privind acest lucru”, a afirmat diplomatul polonez.

Politico notează și că, în discursul său privind starea Uniunii, de zilele trecute, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o legătură între statul de drept și pachetul bugetar, dar s-a concentrat în principal pe prevenirea fraudei, corupției și conflictului de interese, fără a sugera că fondurile ar putea fi refuzate acelor țări care încalcă principiile fundamentale ale UE.