„Raportul Comisiei Europene privind statul de drept este absurd şi fals şi nu poate servi drept bază pentru o discuţie aprofundată în Uniunea Europeană”, a afirmat miercuri ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, potrivit France Presse, citată de Agerpres.

„Conceptul său şi metodologia sa sunt imperfecte, sursele sale sunt dezechilibrate, iar conţinutul său este nefondat”, a scris Judit Varga pe Facebook, ca reacţie la raportul prezentat miercuri de Comisie şi care critică îndeosebi Ungaria pentru atingeri aduse independenţei justiţiei.

Ungaria amenință cu blocarea planului de relansare a UE

Subiectul promite să fie unul din dosarele fierbinţi la summitul UE de joi şi vineri. Ungaria ameninţă să blocheze planul european de relansare, refuzând orice legătură între acordarea de fonduri şi respectarea separaţiei puterilor.

„Este inacceptabil ca raportul Comisiei asupra statului de drept să fie redactat de organizaţii provenite dintr-o reţea internaţională finanţată în mod centralizat şi angajată într-o campanie politică coordonată contra Ungariei”, a mai spus Judit Varga.

„Capitolul privitor la Ungaria (din raport) face referire la 12 organizaţii ale societăţii civile. Unsprezece dintre ele au primit în aceşti ultimi ani un sprijin financiar de la fundaţii Open Society, legate de dl Soros”, a adăugat ea.

Guvernul premierului suveranist Viktor Orban îl acuză în mod regulat pe miliardarul evreu american de origine ungară George Soros de manipularea instituţiilor europene spre a obţine o schimbare de majoritate politică la Budapesta, aminteşte France Presse.

Ce critici aduce Comisia Europeană

Comisia Europeană a criticat miercuri Polonia şi Ungaria pentru încălcări ale standardelor democratice fundamentale, oferindu-le astfel muniţie celor care presează pentru suspendarea celor două state de la finanţări până când vor consolida libertatea presei şi a justiţiei, transmite Reuters.

Primul raport al Comisiei Europene referitor la deficienţe la nivelul UE în ce priveşte statul de drept a fost publicat în contextul în care Uniunea a decis să condiţioneze accesul la finanţare europeană, inclusiv la cele 750 miliarde de euro din fondul de relansare după pandemie, de respectarea standardelor democratice.

Raportul constată de asemenea provocări în ce priveşte independenţa mass-media şi lupta împotriva corupţiei, notând că pandemia a servit ca un ‘test de stres’ pentru rezilienţa democratică a Celor 27.

„Reformele justiţiei din Polonia începând din 2015 au fost o sursă majoră de controversă”, afirmă raportul, notând despre Ungaria că „direcţia schimbării a ridicat preocupări serioase” în ce priveşte independenţa justiţiei.