Ungaria continuă să construiască o creștere economică solidă încă din 2013. Iar produsul intern brut -PIB a consemnat în țara vecină una dintre cele mai rapide creșteri din Europa, în ultimii ani.

Creșterea a fost în pare parte determinată de revitalizarea forței de muncă, în urma reformelor structurale implementate, inclusiv la nivel fiscal, după criza economică din 2009.

La pachet cu Ungaria

Situația economică solidă a Ungariei prezintă țara într-o lumină favorabilă în fața investitorilor străini, în ciuda controverselor de ordin politic.

În context regional, acest lucru ar putea însemna un avantaj și pentru România, susține cunoscutul economist Cristian Socol.

”Cum se prezintă guvernul Ungariei în fața investitorilor străini. Specialiștii pot spune că ne promovează și pe noi, la pachet”, a scris Socol joi pe Facebook.

Astfel, numărul celor angajați în câmpul muncii a crescut în Ungaria cu peste 784.400 de persoane, în perioada 2012 – 2019.

Iar rata anuală a șomajului a ajuns la un minim istoric de 3,3%, la finele anului trecut.

Aceste măsuri au permis Ungariei să înregistreze o creștere economică medie anuală de 3,8%, între 2013 și 2019, în timp ce media UE a fost de 1,8%.

Diferențe de ordin calitativ

Anul trecut, avansul PIB a fost de 4,9%, al doilea cel mai mare din Europa și de peste trei ori mai mare decât media europeană.

Trebuie precizat că și România s-a aflat anul trecut printre țările cu cele mai susținute creșteri economice din Uniunea Europeană.

Avansul PIB consemnat de România a fost de 4,1% în 2019, țara noastră înregistrând al patrulea an consecutiv cu creștere economică anuală de peste 4%.

În cazul nostru, însă, dezechilibrele macroeconomice în creștere și deficitele majore, atât bugetar, cât și de cont curent, au ridicat discuții cu privire la calitatea avansului PIB din România, susținut cu precădere de consum și mai puțin de producție.