La ședința de miercuri seara a Parlamentului olandez pe ordinea de zi au fost înscrise, în primul rând, teme referitoare la bugetul UE pentru următorii șapte ani (2021-2027), adoptat la summitul UE de la mijlocul lunii iulie, și la fondul de redresare economică în valoare de 750 de miliarde de euro.

La ședință, politicienii partidului de guvernământ și cei din opoziție și-au exprimat, deopotrivă, îngrijorările din cauza utilizării corecte de către țările membre UE a sumei de 750 de miliarde de euro din care o parte este asigurată de Olanda. În acest context, s-a pus problema privind gradul de eficiență a mecanismului funcționării statului de drept, relaxat, într-o oarecare măsură, la decizia finală privind acest fond.

Reprezentanul formațiunii Verzii Stânga (GL), Bram van Ojik, a dorit să știe, de exemplu, cum va proceda Guvernul olandez pentru ca țările care încalcă principiile statului de drept să nu beneficieze de banii din casieria comună.

Bram van Ojik a susținut că în Polonia și Ungaria situația privind statul de drept este tot mai rea. În Polonia ”există regiuni lipsite de ideologii neo-marxiste”, iar, potrivit ultimelor informații, ”Guvernul vrea să îi demită și pe ultimii membrii independenți din Curtea Supremă”, iar în Ungaria ”mass-media și instituțiile culturale sunt reduse la tăcere”.

Politicianul Partidului Muncii (PvdA) din opoziție, Henk Nijboer, a subliniat că UE ar trebui să adopte o poziție fermă în cazul în care sunt periclitate valorile UE, printre care libertatea presei, independența judecătorilor.

În acest context, Nijboer l-a întrebat pe Rutte, dacă nu ar fi trebuit să se susțină condiții mai severe privind statul de drept? Premierul olandez a apărat, însă, acordul încheiat, spunând că acesta a fost cel mai bun pe care în luna iulie l-au putut adopta.

Mark Rutte a recunoscut, însă, că nu au reușit să obțină tot ceea ce și-au dorit, menționând că în această situație este nevoie și de o altă gândire, ca de exempu, că se va ajunge la un compromis în privința bugetului UE sau eventual se va înființa o altă Uniune Europeană, fără Ungaria și Polonia.

”Opțiune nucleară”

Această ultimă posibilitate a fost evocată de premierul olandez nu ca una reală, ci ca ”o opțiune nucleară”, adică drept o soluție luată în ultima instanță, ceea ce ar dori să fie evitată. În tot cazul, afirmația premierului olandez are o valoare de mesaj pentru Budapesta și Varșovia.

În cadrul dezbaterii de miercuri seara doar președintele Partidului pentru Libertate, de extremă dreapta, Geert Wilders, a luat apărarea Guvernului Ungariei. Politicianul a precizat că și el este de părere că în Ungaria nu merge totul în direcția bună, însă consideră că unele afirmații sunt exagerate.

De exemplu, în legătură cu libertatea presei a menționat o realitate care este adesea abordată de Guvernul ungar, și anume că în Ungaria există produse mediatice care îl critică pe Viktor Orbán. Reacția lui Mark Rutte la această afirmație a fost că în Ungaria nu există libertatea presei, are loc lichidarea sistemului democratic, iar statul de drept zace în ruină. Premierul olandez a spus că Wilders nici nu reprezintă țara sa în Parlamentul de la Haga, ci interesele conducerii Ungariei și Rusiei.