Condamnările din Dosarul Ferma Băneasa și atitudinea judecătorilor continuă să ridice mari semne de întrebare. Într-un amplu articol, cunoscutul avocat Costel Gîlcă indică care e testul independenței judecătorilor ÎCCJ.

„Pe holurile instanțelor de judecată, avocații discută diverse, de la viața cotidiană la dezbaterea spețelor și la povești de viață profesională. Într-o zi un avocat cu vechi ”ștate” în profesie ne povestea: ”Copii, independența justiției este o himeră. Pe vremea comuniștilor, justiția asigura păstrarea sistemului, după căderea comunismului, doar cine nu cunoștea judecătorii nu câștiga dosarul, apoi, doar cine nu avea cunoștințe la partid nu câștiga dosarul, iar acum doar cine nu cunoaște pe cineva (și arată semnul de pe umăr) nu câștigă dosarul. Justiția a aparținut PCR, clanurilor, partidului, iar acum sistemului de securitate”, a scris acesta pe blogul său.

El a spus că printre avocații, circulă ideea că judecătorii de penal (în special) sunt atent selectați de către servicii pentru a asigura stabilitatea sistemului este iarăși o realitate.

Avocatul a spus că pe 2 februarie va avea posibilitatea de a mă convinge dacă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt independenți. În cel mai larg sens al cuvântului, inclusiv independenți de prieteniile/legăturile/amicițiile/simpatiile firești și naturale dintre ei.

Decizia cheie în Dosarul Ferma Băneasa pe 2 februarie

Asta pentru că pe data de 2 februarie 2021 se dă o decizie importantă în Dosarul Ferma Băneasa. Atunci se judecă (în cale extraordinară de atac) dacă pronunțarea hotărârii judecătorești de condamnare a avocatului Robert Roșu, de către un judecător care nu a depus jurământul de credință, așa cum este el prevăzut de art. 34 din Legea nr. 303/2004, este legală sau nu.

Potrivit lui Costel Gîlcă, articolul de lege spune că înainte de a începe să-și exercite funcția, judecătorii și procurorii depun un jurământ. Ei promit să respecte Constituția și legile țării, să apere drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-și îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire. Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcție. Jurământul se depune în ședință solemnă, în fața judecătorilor instanței sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire. Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal. Acest demers nu este necesar în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcție.

Judecătorul care nu a depus jurământul de credință și loialitate

„În mod indubitabil, pe acest text de lege instanța va trebui să admită contestația în anulare, pe motiv că d-na judecător Florentina Dragomir NU a depus jurământul de credință și loialitate”, a spus Costel Gîlcă. În opinia sa, judecătorul menționat și-a încetat numirea (prin decret prezidențial) și a fost numită în altă funcție.

Avocatul face referire la decretul nr. 1164 din 8 iulie 2009 pentru eliberarea din funcție a unui procuror și numirea sa în funcția de judecător.

„Așadar, dna Dragomir Florentina judecător de la Înalta Curte de Justiție și Casație, a fost eliberată din funcția de procuror la data de 14 iulie 2009, trecerea de al funcția de procuror la cea de judecător NU s-a realizat prin transfer sau promovare (astfel încât jurământul depus ca procuror, NU este valabil exprimat pentru funcția de judecător la ÎCCJ) ci prin înterarea raporturilor de muncă din calitatea de procuror Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Orice altă soluție înseamnă că justiția nu este independentă

Pe 2 februarie 2021, colegii d-nei Florentina Dragomir, dacă sunt cu adevărat independenți, vor fi obligați să aplice principiul fundamental al unei justiții independente: Fiat justitia, pereat mundus!”, a arătat avocatul.

Orice altă soluție în cazul Ferma Doneasa, ar fi, în opinia sa, o dovadă a faptului că justiția în România nu este o justiție independentă. „Astfel încât toate rumorile care circulă în instanțele de judecată (pe holuri sau chiar în cabinetele judecătorilor) se vor adeveri”, a punctat el.

Gîlcă este categoric. „Pe data de 2 februarie 2021 judecătorii ÎCCJ vor avea curajul să aplice legea, chiar impotriva pritenilor/colegilor/amicilor lor, făcând dreptate chiar de ar fi să se piardă ÎCCJ? Eu am dubiile mele!”, a conchis el.