Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, noi modificări la Legea partaneriatului public-privat (PPP), act normativ adoptat în 2016. Măsurile reglementează încheierea, derularea și încetarea parteneriatului public-privat, iar obiectivul lor este „realizarea sau reabilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau operarea unui serviciu public“. De-a lungul timpului au existat mai multe legi care ar fi trebuit să pună în practică principiul parteneriatului public privat, dar niciuna nu a putut fi aplicată. Nici măcar legea la care au apărut noile modificări nu a avut succes, deși a mai existat anul trecut o ordonanță de urgență prin care guvernanții erau siguri că toate problemele PPP sunt rezolvate.

Poiectele de vis care ar urma să transforme România

Acum lucrurile au ajuns și mai departe. Vicepremierul Viorel Ştefan a prezentat proiectele strategice care vor fi demarate într-o primă fază pe noua legislaţie. Este vorba de trei autostrăzi, administrarea spitalelor CFR şi de complexul medical Carol Davila. „Ne propunem să susţinem investiţiile prin angrenarea de resurse şi stimularea mediului de afaceri fără a pune presiune asupra bugetului de stat“, a declarat Viorel Ştefan, care a mai  arătat că cele cinci proiecte strategice vor mobiliza resurse financiare estimate între 15 şi 20 de miliarde de euro. Miza cea mare este în domeniul infrastructurii rutiere. După eșecuri pe bandă rulantă la construcția de autostrăzi, guvernul condus de Viorica Dăncilă își propune ca să folosească noua filosofie pentru proiectele autostrăzilor Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni, Ploiești – Râșnov și București – Alexandria – Caracal – Lugoj. Concret, în momentul de față, Guvernul visează ca investitorii să dea năvală pentru a construi autostrăzi, urmând apoi să colecteze taxe de la conducătorii auto. Din acest plan, menit să umple România de autostrăzi de la est la vest și de la nord la sud, lipsesc băncile care să asigure creditatea pentru investiți de asemenea nivel și o legislație care să ofere garanții investitorilor.  

O autostradă blocată de decenii pe hârtie

Cel mai bun exemplu de parteneriat public-privat eșuat este celebra autostrada, pe hârtie, Comarnic-Brașov. Practic, românii ar fi trebuit să circule pe o autostradă, între Comarnic-Brașov, construită în parteneriat public-privat, încă din anul 2006. Suntem în 2018 și nu se știe dacă în 2025 poate fi considerat un termen fezabil. 
Povestea autostrăzii Comarnic-Braşov a început în perioada 2004, când fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, anunţa că, în doi ani, românii vor avea autostradă pe Valea Prahovei. Până acum, contractul a fost anulat de trei ori. Primul contract de construcţie a celor 58 km de autostradă a fost anulat în 2005 deoarece nu s-a organizat licitație. În 2010, contractul a fost denunțat unilateral pe motiv că nu ar fi existat fonduri pentru construcția celor 58 km de autostradă. În 2015, oficialii guvernamentali au anunțat anularea contractului fără a da explicații. Pentru aceeași autostradă, în toamna anului trecut, fostul premier Mihai Tudose anunţa că a cerut ajutor tehnic de la Banca Mondială. 

 

Neaga: Precedentele încercări nu s-au finalizat prin proiecte de succes din tot felul de motive

Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Narcis Neaga, consideră că precedentele încercări din România nu s-au finalizat prin proiecte de succes din tot felul de motive, care însă „nu au avut legătură cu transparența sau legalitatea procedurilor aplicate“. În schimb, șeful CNAIR susține că noua lege ar avea darul de a rezolva multe din problemele observate în trecut. „Este un pas imens în favoarea unui parteneriat real între sectorul public și cel privat. Legea PPP este mult mai simplă, modernă și clară, face procesul de selecție deosebit de transparent și de predictibil. PPP-ul nu este o invenție românească. Prin această modalitate multe țări și-au finanțat fie proiecte de anvergură (autostrăzi, centuri ocolitoare, tuneluri) fie proiecte de dimensiuni mai reduse“, a declarat Narcis Neaga.

Capăt de drum

Deși vicepremierul Viorel Ștefan a susținut că termenul de finalizare a construcției autostrăzilor este de cinci ani, lucrurile par cel puțin optimiste. Și modificarea legii achizițiilor publice și noile reguli ale PPP-ului pot ajuta, dar doar dacă ținem cont de timpul necesar organizării licitațiilor vedem că ținta este mult prea îndrăzneață. Dacă ne uităm și la situația studiilor de fezabilitate, termenele nu mai sunt fezabile. Autostrăzile Comarnic – Brașov și Iași – Ungheni ar avea aceste studii, dar probabil au nevoie de modificări, în timp ce pentru Autostrada Sudului există doar un studiu de prefezabilitate.

Spitalele CFR intră în parteneriat public-privat

Operarea reţelei de spitale CFR în parteneriat public-privat este un alt proiect anunțat de Viorel Ștefan. Investitorii privați ar urma să preia operarea celor 15 unităţi spitaliceşti, unde lucrează aproape 4.000 de angajaţi. În schimb, va trebui să investească în modernizarea lor şi să preia veniturile de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. În prezent, acestea sunt finanțate de către Ministerul Transporturilor, prin Casa Asigurărilor de Sănătate a MT. De-a lungul timpului, au fost mai multe proiecte prin care aceste unități spitalicești urmau să fie transferate în subordinea Ministerului Sănătății sau chiar la autoritățile locale.

Investiții cu PPP în Sănătate

Un alt proiect strategic este construcţia complexului medical „Carol Davila“, pe un teren de 300 de hectare. Planul are ca prim obiectiv ridicarea Spitalului Republican, care ar trebui să fie funcțional în cel mult trei ani. „Spitalul va avea o capacitate de 3.000 de paturi și 37 de săli de operaţie. Se vor mai construi o Facultate de Medicină şi căminele studenţeşti aferente, locuinţe şi spaţii rezidenţiale sau comerciale pentru personalul medical, parcări, hotel pentru însoţitorii pacienţilor şi multe alte construcţii adiacente“, a precizat Viorel Ştefan, care a mai susținut că toate acestea vor trebui finalizate în cel mult șapte ani.

Te-ar putea interesa și: