„Rezolutia Parlamentului European impotriva Romaniei, sub pretextul ca apara statul de drept, desconsidera insasi valorile cuprinse in conventiile si tratatele invocate in preambul, valori pe care s-a fondat Uniunea Europeana.
In primul rand, acest document este unul „politic”, dupa cum a spus si presedintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, motiv pentru care trebuie citit in aceasta cheie, a partizanatului diferitelor grupari politice europene, cu partide afiliate si din Romania.
Acest fapt explica probabil de ce documentul este un fel de ciorba, in care fiecare grup politic european, impreuna cu partidele lor aferente din Romania, si-a introdus propriile slogane, pentru vadite motive electorale.
In al doilea rand, documentul, conform draftului aparut in presa, exprima „ingrijorari” cu privire la insasi actiunea de legiferare, ceea ce contravine conceptului de stat de drept si democratie.
Specific ordinii de drept, inclusiv in Romania, este ca, din momentul in care un proiect de lege incepe traseul in procedura legislativa in Parlament si pana cand intra in vigoare, acesta parcurge un drum lung si presarat cu filtre prin care opozitia, puterea, ICCJ, Presedintele, Avocatul Poporului, CCR sa poata interveni pentru a corecta, modifica, imbunatati orice text de lege ce inca nu a intrat in vigoare.
Prin urmare, sa te „ingrijorezi” cu privire la prevederi adoptate de Parlament, dar care NU au intrat in vigoare pentru ca au fost declarate neconstitutionale de catre CCR, fapt ce demonstreaza ca filtrele din procedura legislativa specifice statului de drept functioneaza, este pur si simplu absurd si demonstreaza ignoranta sau dispretul respectivilor politicieni europeni pentru tot ce inseamna, in fapt, procedura democratica de legiferare.
In al treilea rand, documentul condamna actiuni care in acest moment sunt in plina ancheta penala, cum e interventia jandarmeriei din 10 august.
Aceasta actiune face obiectul unei anchete penale in curs de desfasurare, a carei impartialitate este esentiala inclusiv la nivel de aparenta. Este de-a dreptul ipocrit si contrar normelor statului de drept ca politicienii europeni sa exprime concluzii ferme cu privire la fapte ce fac obiectul unei anchete penale nefinalizate, dar apoi sa condamne si sa se ingrijoreze cand politicieni de la Bucuresti fac acelasi lucru cu alte anchete in curs.
Ori le e permis tuturor politicienilor, indiferent ca sunt de la Bucuresti sau Bruxelles, sa faca declaratii si interventii cu privire la anchete in curs, ori nu le e.
In al patrulea rand, aceasta rezolutie cu pretentii de aparare a statului de drept din Romania vorbeste timid si despre „pretinsa interferență [a SRI] în cadrul activităților sistemului judiciar român”.
Cu alte cuvinte, in ciuda faptului ca au fost deja publicate nu mai putin de 5 protocoale secrete incheiate de Serviciul Roman de Informatii cu institutii din varful sistemului judiciar, nefiind nici una scapata (Parchet de pe langa ICCJ – 2 protocoale, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectie Judiciara), Parlamentul European se refera la aceste acte concrete ca fiind „presupuse”.
Parlamentul European nici nu le condamna si nici nu recomanda ca aceste protocoale sa fie imediat denuntate si efectele lor sa fie facute publice.
Pana la urma, insa, se pare ca si aceasta firava afirmatie a fost scoasa din raport, in urma lobby-ului fostului procuror Monica Macovei, sustin mai multe surse citate in media.
Ceea ce eu, ca judecator si cetatean roman, vad din actiunile Parlamentului European si a celorlalte institutii de la Bruxelles, ce pretind ca apara valorile europene, este ca in Romania ni se cere o justitie independenta cu jumatate de gura, adica numai fata de politic, altfel fiind perfect firesc si „linistitor” ca aceasta sa fie influentata de serviciile de informatii, in baza unor protocoale secrete.
Mai mult, vad ca politicienii de la Bruxelles sunt preocupati de articole de lege ce nu au intrat in vigoare, dar nu scot un cuvant despre doveditele protocoale secrete incheiate de justitie cu Serviciul Roman de Informatii.
Sa fie acesta „statul de drept european” pe care acesti politicieni de la Bruxelles il sustin si in tarile lor, unul in care independenta justitiei si drepturile si libertatile individuale sunt „securizate” de servicii secrete in baza unor protocoale secrete?
Nu acestea sunt valorile pe care s-a construit Uniunea Europeana si nici ale Europei mele.
Eu cred in valorile ce au fundamentat Uniunea Europeana:
– intr-o Europa si Romanie libera ce are in centru cetateanul cu libertatile si drepturile lui, nu Statul cu aparatul sau de represiune;
– intr-o Europa si Romanie libera in care statul este egal cu cetateanul in fata legii si a instantei de judecata, fara ca primul sa poata tine atuuri secrete in maneca prin care sa manipuleze actul de justitie;
– intr-o Europa si Romanie libera in care dreptul la un proces echitabil nu este nici „asigurat” si nici „protejat” de servicii de informatii secrete, inspirandu-se dupa modelul sovietic de justitie.
Aceste valori nu se regasesc in draftul de rezolutie.
Genul acesta de actiuni al politicienilor de la Bruxelles este si cauza care genereaza euroscepticismul in Romania. Scepticism, insa, nu in valorile pe care s-a fondat Uniunea Europeana dupa al doilea razboi mondial, valori ce au facut-o diferita fata de Uniunea Sovietica, ci scepticism in faptul ca acesti politicieni chiar cunosc valorile care au facut UE diferita de URSS si sunt capabili, cel putin in cazul Romaniei, sa sustina cu adevarat democratia si statul de drept“, scrie Gîrbovan pe pagina sa de Facebook.
