Potrivit unor surse din cadrul CCR, judecătorii au stabilit că nu erau îndeplinite cele patru condiţii pentru folosirea procedurii angajării răspunderii. PSD a depus la Curtea Constituţională sesizarea de neconstituţionalitate pe proiectul pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane, pentru care Executivul şi-a angajat răspunderea în Parlament.

În sesizare se arată că proiectul de aprobare a OUG 51/2019 se află în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor. Acest proiect propune eliminarea transportului rutier judeţean de călători din sfera serviciilor publice, situaţie în care acesta se va desfăşura în regim comercial, cu respectarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

Prin proiectul de act normativ pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea se propune abrogarea prevederilor din OUG nr. 51/2019, astfel încât transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate la nivel judeţean să intre în sfera serviciilor publice.

„Raportat la situaţia conflictuală de natură constituţională între procedura legislativă parlamentară în derulare şi iniţiativa legislativă recunoscută Guvernului pe cale de excepţie de a promova acte normative, menţionăm următoarele: Potrivit art. 61 din Constituţia României, republicată, ‘Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării’.

Prin angajarea răspunderii, Guvernul a încălcat prevederile constituţionale privind unica autoritate legiuitoare reprezentată de Parlament şi deciziile Curţii Constituţionale. Astfel, în condiţiile în care, în cadrul dezbaterilor parlamentare există proiecte de lege sau iniţiative legislative care urmează să reglementeze diferite aspecte ale vieţii politice sau sociale, Guvernul are obligaţia de a se prezenta la dezbaterile parlamentare, a susţine puncte de vedere şi posibilitatea de a formula amendamente”, se mai susţine în sesizare.

PSD mai consideră că, „atunci când Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui proiect de lege, acesta prin obiectul reglementării trebuie să conţină prevederi ce se circumscriu clar doar asupra unui singur domeniu”.

„Folosirea acestui mijloc constituţional nu îngăduie să se aducă, prin acelaşi proiect de lege, modificări sau completări mai multor legi în vigoare care, în esenţa lor, au fost adoptate de Parlament în mod distinct, având în vedere relaţiile sociale diferite pe care le reglementează, precum şi natura legilor (organică sau ordinară), chiar dacă acestea s-ar referi la un domeniu unitar al vieţii social-economice”, se mai arată în sesizare. totodată, s-a ignorat obligativitatea solicitării avizului Consiliului Economic şi Social, care este statuată de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 618/2018, mai precizează PSD în sesizare, potrivit Agerpres.

În ceea ce priveşte urgenţa considerată de Guvern ca motiv pentru promovarea unor modificări prin procedura angajării răspunderii, aceasta nu poate fi reţinută, se mai menţionează în sesizare, adăugându-se că, în prezent, dispoziţiile referitoare la transportul de persoane sunt în derulare şi se aplică în conformitate cu prevederile conţinute de OUG nr.51/2019, prevederi ce produc efecte depline până la finalizarea procedurii parlamentare de adoptare sau de respingere a ordonanţei. Mai mult, faptul că Guvernul nu poate întrerupe un proces de legiferare a fost deja stabilit prin Decizia CCR nr. 1431/2010″, precizează PSD.

Sesizarea privind INM, admisă de CCR

În ce priveşte angajarea răspunderii guvernamentale asupra proiectului referitor la Institutul Naţional al Magistraturii, la sesizarea de neconstituţionalitate depusă de PSD, prin Decizia nr. 1.557 din 3 noiembrie 2010, Curtea Constituţională a statuat că e poate ajunge in extremis la modalitatea simplificată de legiferare prin angajarea răspunderii, atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedură de urgenţă nu mai este posibilă”.

Conform documentului, proiectul de lege prezentat Parlamentului de către Guvern la data de 12 decembrie 2019 „îşi are sorgintea” în OUG 7/2019, care se află în dezbaterea comisiilor de specialitate din Senat, for decizional.

„Deşi reprezentanţii Ministerului Justiţiei cunoşteau stadiul proiectului de lege în cauză, au înţeles să promoveze, prin angajarea răspunderii Guvernului o procedură care elimină participarea parlamentarilor şi a asociaţiilor profesionale invitate să ia parte la lucrările comisiei, pentru a putea susţine eventuale soluţii de îmbunătăţire a actului normativ supus aprobării, de la dezbaterile din cadrul comisiilor de specialitate şi plen. Demersul nejustificat şi excesiv al Guvernului ar putea genera grave distorsiuni în funcţionarea justiţiei din România. Aceasta cu atât mai mult cu cât procedura parlamentară privind Institutul Naţional al Magistraturii ar putea fi finalizată cu o altă soluţie legislativă faţă de cea propusă de Guvern prin angajarea răspunderii”, se precizează în sesizarea la CCR.

Decizia CCR nr. 1.431/2010 a stabilit că Guvernul nu poate întrerupe un proces de legiferare, mai arată social-democraţii. „Prin urmare, considerăm că este de domeniul evidenţei că Guvernul avea obligaţia legală de a aştepta finalizarea procedurii parlamentare cu privire la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2019”, se arată în sesizare.

În opinia PSD, „urgenţa considerată de Guvern ca motiv pentru promovarea unor modificări prin procedura angajării răspunderii nu poate fi reţinută”.

De asemenea, în sesizarea la CCR se menţionează că „modificările propuse prin angajarea răspunderii urmează să fie aplicate spre sfârşitul anului 2020 sau chiar 2021, în condiţiile în care în anul 2019 INM nu a reuşit să finalizeze examenul de admitere, fiind doar demarată procedura de examen prevăzută a se încheia la data de 28 februarie 2020”.

„Considerăm că Guvernul a încălcat principiul securităţii juridice consacrat de art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie, suveranitatea poporului exercitată prin referendum potrivit art. 2 alin. (1), jurisprudenţa Curţii Constituţionale în interpretarea art. 114 din Constituţie, astfel încât se impune admiterea sesizării şi constatarea că modificările asumate de Guvern cu privire la Legea privind unele măsuri aplicabile în anul 2020 referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari sunt neconstituţionale”, se mai arată în sesizarea depusă de PSD.