Comisia Europeană va prezenta diverse opţiuni pentru dezvoltarea instituţională în zona euro până la sfârşitul lunii mai. Bugetul zonei euro va fi numit „funcţia de stabilizare fiscală”. „Elaborăm un document în sensul finalizării Uniunii Economice şi Monetare (UEM) până la sfârşitul lunii mai, cu mai multe aspecte instituţionale, inclusiv o funcţie de stabilizare fiscală a zonei euro”, a declarat Valdis Dombrovskis pentru agenţia Reuters, conform mediafax.ro.
Valdis Dombrovskis a făcut aceste declaraţii cu ocazia reuniunii anuale a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, dar a refuzat să ofere detalii despre modul de finanţare a bugetului zonei euro, despre sistemul de coordonare şi despre cuantumul acestuia. „Evaluăm diverse modele, dar respectăm condiţii … precum evitarea eventualului efect al transferurilor permanente între state membre ale zonei euro şi evitarea creării de riscuri morale nejustificate”, a explicat vicepreşedintele Comisiei Europene.
Funcţia bugetului de susţinere a investiţiilor ar putea fi modelată în funcţie de actualul Fond European pentru Investiţii Strategice (FEIS), care încurajează investiţiile private în infrastructură, în cercetare, dezvoltare şi în sectoarele energetice acoperind riscurile cu fonduri publice.
Dombrovskis a apreciat că un sistem de reasigurări pentru şomaj ar fi mai dificil de elaborat din punct de vedere politic şi ar necesita iniţial zone de convergenţă ale instituţiilor naţionale din domeniul muncii. Schema ar urma să aplice principiul alocării unor fonduri bugetare pentru contracararea efectelor şomajului în ţări afectate de şocuri asimetrice, iar fondurile ar urma să fie recuperate după reluarea ciclului normal de afaceri. „Ambiţia nu este de a fixa toate detaliile, ci de a stabili direcţiile de lucru şi de a se obţine un acord asupra direcţiilor; abia după aceea putem lucra la detalii”, a subliniat Dombrovskis. „Nu este niciun secret că avem semnale foarte diferite din partea statelor membre asupra acestui subiect”, a subliniat vicepreşedintele CE.
Conform planului de aprofundare a integrării în zona euro, noua structură instituţională ar urma să fie pregătită până în anul 2025, a spus Dombrovskis. Uniunea Europeană, care are 28 de state membre, are deja un buget, la nivelul de aproximativ 1% din PIB-ul total comunitar – circa 145 de miliarde de euro. Fondurile sunt cheltuite în principal pe susţinerea agriculturii şi dezvoltarea regiunilor defavorizate din spaţiul Uniuni Europene, precizează site-ul agenţiei Reuters.
Comisia Europeană a adoptat în luna martie un plan de reformare a Uniunii Europene, preşedintele Jean-Claude Juncker prezentând cinci posibile direcţii ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a ţărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe piaţa unică, pe apărare şi securitate.
România, fără țintă de adoptare a monedei europene
România nu mai are o ţintă concretă pentru adoptarea monedei europene de circa un an. Iar Executivul îşi asumă politic acest demers, după prima întâlnire a Comitetului interministerial de adoptare a monedei euro care a avut loc la Guvern şi nu la BNR. Declaraţiile au fost făcute de Adrian Vasilescu, guvernatorul BNR, pentru Capital, la începutul lunii aprilie, după ce a avut loc prima ședință a Comitetului interministerial pentru adoptarea monedei europene.
Românii vor avea în portofele euro în loc de lei cel mai devreme peste nouă ani, dar asta numai dacă vom avea o creştere economică importantă în fiecare an. Dacă România şi-ar păstra ritmul de creştere economică din perioada 2000-2015, atunci ar ajunge din urmă media zonei euro abia peste 27 de ani! Dacă ne propunem să atingem măcar 75% din media zonei euro avem nevoie de 13 ani, potrivit datelor Băncii Naţionale.
Valentin Lazea, economist-şef al BNR, spune că mulţi decidenţi ai României pot considera confortabil statutul de economie periferică a Europei pe care îl avem în prezent. Riscurile sunt, însă, foarte mari. „Ce ne este nouă rău acuma când, vorba aia, Uniunea Europeană ne dă bani? Păi nu ar fi bine, zic eu, pentru că am deveni ca un electron liber care se deplasează pe orbite din ce în ce mai excentrice. În timp ce nucleul Europei se coagulează, noi am deveni un electron liber tot mai expus unei eventuale expulzări”, spune el.
