'Uniunea Europeană şi Republica Moldova au relaţii strânse, consolidate prin acordul de asociere care a intrat în vigoare acum nouă luni', a spus Înaltul Reprezentant al Uniunii şi vicepreşedinte al Comisiei, Federica Mogherini. 

'Acest acord ne-a intensificat parteneriatul, sporind cooperarea în unele domenii şi consolidând-o în altele. Programul de asociere prezintă în detaliu angajamentele asumate de autorităţile din Republica Moldova, printre care cele care vizează lupta împotriva corupţiei, asigurarea independenţei sistemului judiciar, depolitizarea instituţiilor de stat şi investigarea fraudelor bancare. S-au înregistrat progrese, acestea fiind prezentate în raportul de astăzi. Sunt necesare eforturi suplimentare, iar Republica Moldova se poate baza pe Uniunea Europeană, pe eforturile noastre comune, în beneficiul cetăţenilor noştri', a adăugat Mogherini. 

'Primele rezultate ale aplicării acordului de asociere sunt deja vizibile, dar obiectivele finale nu au fost încă atinse', a declarat la rândul său Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea. 

'De la semnarea acordului de asociere dintre UE şi Republica Moldova, UE şi-a consolidat poziţia de principal partener comercial al Republicii Moldova. Sprijinul Uniunii vizează ocuparea forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai din ţară. Datorită parteneriatului nostru, au fost create noi oportunităţi pentru cetăţenii şi întreprinderile din Republica Moldova. Aş sublinia aici faptul că cetăţenii Republicii Moldova pot acum să călătorească în spaţiul Schengen fără să aibă nevoie de viză. De asemenea, tot mai mulţi participă la diverse programe ale Uniunii Europene, precum Erasmus. Reformele implementate ca parte din programul de asociere vor aduce, sper, şi mai multe poveşti de succes în relaţiile noastre', a continuat comisarul Hahn. 

Raportul comun analizează evoluţia implementării programului de asociere începând din noiembrie 2014. Acesta se axează pe principalele evoluţii şi reforme întreprinse conform priorităţilor stabilite împreună de Uniunea Europeană şi Republica Moldova. 

Potrivit raportului, Republica Moldova a adoptat o serie de reforme al căror obiectiv este restaurarea independenţei sistemului judiciar, lupta împotriva corupţiei, eficientizarea administraţiei publice, restabilirea echilibrului macroeconomic, apropierea legislaţiei naţionale în domeniul energiei electrice şi a gazelor naturale de legislaţia Uniunii Europene şi atingerea altor obiective importante ale Acordului de asociere UE-Republica Moldova, care a intrat integral în vigoare la 1 iulie 2016. 

Totuşi, sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea democraţiei şi a statului de drept. De asemenea, trebuie acordată mai multă atenţie respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, domeniu în care nu se înregistrează destule progrese, în parte din cauza unor deficienţe ale sistemului judiciar. Ingerinţa politică observată în sistemul judiciar şi în funcţionarea autorităţilor responsabile cu aplicarea legii este o piedică sistemică în calea dezvoltării sociale şi economice, se mai arată în document. 

În ceea ce priveşte dezvoltarea economiei, au fost adoptate reforme esenţiale pentru revenirea la stabilitate macrofinanciară, în urma unei fraude bancare masive. Sunt necesare investigaţii suplimentare pentru a-i aduce în faţa justiţiei pe cei care se fac vinovaţi de această fraudă. Mediul de afaceri şi de investiţii este în continuare afectat de corupţia pe scară extinsă şi de lipsa unor politici consecvente. În plus, faptul că interesele economice se concentrează acum în mâinile unui număr mai mic de persoane generează riscul ca politicile publice să fie influenţate de aceste persoane, atrage atenţia Comisia Europeană. 

Raportul enumeră câteva realizări majore, printre care o serie de proiecte finalizate cu ajutorul Uniunii Europene în perioada 2015-2016. S-au construit infrastructuri noi de aprovizionare cu apă potabilă în mai multe localităţi, de care beneficiază acum peste 15.000 de persoane. De asemenea, au fost aduse îmbunătăţiri transportului public din Chişinău şi Bălţi. În 225 de clădiri publice (precum şcoli sau cămine culturale) au fost instalate sisteme de încălzire cu biomasă, mai bune şi mai economice decât cele vechi. 

În plus, raportul evidenţiază efectele pozitive ale implementării regimului de călătorii fără viză şi a acordului de readmisie între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, detaliind totodată contribuţia Republicii Moldova la operaţiunile civile şi militare ale UE.

AGERPRES