În 2025, Polonia va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene, iar Ucraina este ferm hotărâtă să profite de oportunitatea de a concretiza proiectul de aderare la UE. De fapt, Varșovia, după Washington, este principalul partener al Kievului în Comunitatea Euro-Atlantică din perioada de după Euromaidan și contribuie decisiv la susținerea și accelerarea intrării Ucrainei în UE și în NATO, transmite Il Giornale.

Mișcarea reformistă a președinției Zelenski, care satisface rapid fiecare cerere de schimbare și modernizare venită de la Bruxelles și de la Washington, a permis Ucrainei să obțină statutul de „partener consolidat” al Alianței Atlantice, în iunie anul trecut. Din acel moment, perspectiva de a privi dincolo de orizont a devenit mai clară, conducerea ucraineană a început să țintească spre „următorul pas, și anume acordarea planului de acțiune pentru aderare”.

Printre măsurile anunțate de Kiev pentru a se apropia de obiectiv sunt creșterea angajamentului său general în misiunile internaționale ale Alianței Atlantice – în special în Kosovo, Irak și Marea Mediterană -, construirea a două noi baze navale în Marea Neagră, creșterea activităților și exercițiilor cu țările NATO pentru creșterea interoperabilității și un plan pentru creșterea calității propriilor forțe armate la standardele cerute.

În Ucraina se va juca competiția dintre Occident și Rusia

Inițiativele de mai sus sunt puse în aplicare pe fondul intensificării dialogului și cooperării Ucrainei cu membrii specifici ai NATO, în primul rând Polonia și Turcia, și cu doi candidați la aderare, Moldova și Georgia. În această ultimă privință, este elocvent faptul că prima călătorie în străinătate a noului președinte moldovean a fost la Kiev, unde, la 12 ianuarie, a avut o întâlnire bilaterală cu Zelenski pentru a discuta despre relațiile bilaterale și despre drumul către UE și NATO.

Kremlinul a reușit să își reafirme influența asupra Minskului și Erevanului, exploatând în favoarea sa o tentativă eşuată de revoluție colorată și un război. Însă, situația este radical diferită la Chișinău, unde dinamica socială și demografică a determinat ascensiunea europenismului, la Tbilisi, din motive istorice cu mult anterioare interferenței occidentale, și la Kiev, care se transformă într-un bastion al atlantismului după Euromaidan.

Tocmai în Ucraina se va juca o parte semnificativă a competiției dintre Occident și Rusia. Expulzarea Kremlinului din Europa de Est și asiatizarea statului-civilizație rus depind de încorporarea oficială și ireversibilă a Ucrainei în blocul nord-atlantic – doi pași fundamentali, potrivit regretatului strateg Zbigniew Brzezinski, pentru a asigura Statelor Unite controlul total al Bătrânului Continent și pentru a îndepărta pentru totdeauna coșmarul mackinderian al unei axe ruso-germane sau, în lumina evenimentelor actuale, al unei axe ruso-franco-germane.

Accelerarea intrării și stabilizarea poziționării Kievului pe orbita occidentală echivalează cu reducerea probabilității unei inversări a procesului început cu Euromaidanul, adică reducerea posibilităţii unei întoarceri – dar nu imposibilă – a țării sub influența rusă. Cât de serioasă consideră comunitatea euro-atlantică amenințarea Kremlinului se va vedea în viitorul apropiat, deoarece președinția Zelenski intenționează să ceară inițierea formală a procedurilor de aderare la NATO, înainte de sfârșitul anului 2021.