Potrivit preambulului proiectului privind OUG 7, modificările sunt necesare ca urmare a reacţiilor „negative în ceea ce priveşte anumite soluţii legislative” cuprinse în OUG 7/2019 şi „constatând că, în prezent, aceste nemulţumiri ale unor membri ai corpului magistraţilor afectează funcţionarea optimă a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea şi generează pericolul de dezbinare a societăţii”.

Prezentăm mai jos textul integral al documentului de modificare a OUG 7 :

Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției
Având în vedere faptul că, de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137
din 20 februarie 2019 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 7/2019 privind unele măsuri
temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii,
formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a
Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi
procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii
nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi până în prezent au existat o serie de
reacţii negative în ceea ce priveşte anumite soluții legislative cuprinse în acest act normativ,
având în vedere faptul că aceste reacţii vin în principal chiar din partea reprezentanților
instituţiilor sistemului judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, Ministerul Public -, precum și ale asociațiilor profesionale ale judecătorilor și
procurorilor,
observând că aceste reacţii au vizat în mod deosebit intervenția operată în materia delegării
procurorilor în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea în funcție
se face de Preşedintele României, precum și modificarea adusă prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 7/2019 prevederilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor și procurorilor, modificare legislativă care a dat judecătorilor posibilitatea de a
candida și a fi numiți în cele mai înalte funcții de conducere din cadrul parchetelor, în acest
din urmă caz reclamându-se o afectare a statutului și a independenței judecătorilor, singurii
care înfăptuiesc justiția, precum și a principiului separării carierelor judecătorilor şi
procurorilor, inclusiv prin mutarea unei atribuţii a Secţiei pentru procurori la Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii,
constatând că, în prezent, aceste nemulțumiri ale unor membri ai corpului magistraților
afectează funcționarea optimă a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă
acestea și generează pericolul de dezbinare a societăţii, în contextul general de
neînţelegere,
observând că tensiunile existente pot fi înlăturate prin eliminarea imediată a prevederii care
a suscitat reacţiile menţionate.

 

Totodată, ținând cont de importanța procesului de informatizare a sistemului judiciar pentru
realizarea unui act de justiție de calitate, proces care nu se poate realiza fără asigurarea
resursei umane înalt calificate în domeniu, fapt care necesită luarea unor măsuri legislative
în regim de urgență pentru salarizarea corespunzătoare a specialiștilor IT din acest sistem,
în acest sens, se propune revenirea la soluția legislativă anterioară intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2019, în materia salarizării specialiștilor IT din
sistemul judiciar, astfel cum aceasta era cuprinsă în Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, soluție care asigură totodată și un regim uniform de salarizare a acestora.
Ținând seama de faptul că, prin Legea nr. 234/2018, a fost modificat art. 44 din Legea nr.
317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, alineatul (3) al acestui articol prevăzând
faptul că „acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi
magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar”, fiind aşadar
eliminată soluţia legislativă anterioară care prevedea calitatea de titulari ai acţiunii
disciplinare a ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că,
în scopul corelării reglementării din materia răspunderii disciplinare, se impune eliminarea
1
dispoziţiilor care fac referire la exercitarea de către aceste persoane a prerogativelor
decurgând din calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare,
Întrucât în conformitate cu dispozițiile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele
de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, “Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter
definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în
vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele Guvernului care au
prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament”,
considerând că toate acestea constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu
poate fi amânată, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, astfel că
o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgenţă,
nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecinţe negative,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Alineatul (1) al articolului 54 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primadjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii
acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată
şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt
numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă
de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea
reînvestirii o singură dată.”
2. Alineatul (71
) al articolului 57 se abrogă.
3. La articolul 65 alineatul (1), litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind
lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în
funcţie;”.
Art. II – La articolul 120 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi
completările ulterioare, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) și (7), cu
următorul cuprins:
“(6) Începând cu luna martie 2019, specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din
cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în
coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de
aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice.
(7) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru
specialiştii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege.”
Art. III – Alineatul (5) al articolului 45 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie
2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
2
“(5) În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare,
inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare.”
Art. IV – Articolul 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri
temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii,
formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a
Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi
procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii
nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, se abrogă.

Te-ar putea interesa și: