Poate părea mult, însă atât va trebui investit în drumuri, plaje, hoteluri şi locuri de agrement dacă dorim ca staţiunile de la mare să devină competitive în raport cu cele din Bulgaria, Grecia sau Turcia. Cele mai multe proiecte sunt în curtea statului, însă şi investitorii privaţi au de jucat un rol important.
De la ieşirea de pe Autostrada Soarelui până la Constanţa sunt circa 60 de kilometri de drum naţional, în mare parte cu o singură bandă. În serile de vineri, distanţa se parcurge bară la bară, uneori chiar şi în două ore. Urmează apoi, indiferent dacă te îndrepţi spre Mamaia sau spre sudul litoralului, traversarea oraşului, cu semafoare şi drumuri denivelate. Soluţia există – prelungirea autostrăzii până la malul mării şi construcţia unei autostrăzi de centură a Constanţei, însă aceste proiecte (în valoare de 700 de milioane de euro), deşi deja licitate, vor fi gata cel mai devreme în trei-patru ani.
Alternativa la autoturismul propriu este trenul, însă linia care uneşte Capitala de Constanţa se află în reabilitare, ceea ce înseamnă viteze reduse şi întârzieri, iar transportul pe plan local şi mai ales între staţiuni nu e tocmai satisfăcător. Dublarea şi electrificarea liniei ferate Constanţa – Mangalia, ce ar permite introducerea unor garnituri regionale care să parcurgă distanţa rapid, confortabil şi ecologic, ar costa, însă, circa 300 de milioane de euro.
Cât despre avion, acesta este, deocamdată, o variantă luată în calcul doar de cei ce vin din Timişoara şi din câteva mari oraşe din Occident utilizând hub-ul Carpatair din oraşul de pe Bega. „Distanţele mari şi lipsa autostrăzilor fac să pierdem turişti pe litoral, aşa că am cerut Tarom să gândească introducerea unor curse din Cluj şi Iaşi spre Constanţa. Compania nu are pe moment suficiente avioane şi piloţi, dar e posibil să ne ajute din sezonul următor“, spune Lucia Morariu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).
Indiferent de modul de transport ales, cea mai la îndemână staţiune este Mamaia. Şi, probabil, şi cea care se apropie cel mai mult, ca aspect (de la calitatea asfaltului la curăţenie) şi dotări (de la hoteluri renovate în mare parte la telegondolă şi parc acvatic) de concurentele din străinătate. Potrivit reprezentanţilor primăriei constănţene, investiţiile nu se vor opri, însă, aici. Numai anul acesta ar urma să demareze construcţia unui port de agrement în Mamaia, prelungirea falezei în partea de nord a staţiunii, amenajarea lacului Siutghiol pentru schi nautic şi achiziţionarea a zece autobuze turistice (în total, 12,3 milioane de euro), precum şi proiectarea unui „orăşel lacustru pentru distracţie“ pe lacul Siutghiol, în suprafaţă de circa patru hectare.
Staţiuni vii vs. staţiuni moarte
La sud de Constanţa te întâmpină, mai degrabă gri, Eforie Nord şi Eforie Sud. Dacă infrastructura urbană (de la străzi şi trotuare la iluminat) este în stare bună („e un proces permanent de amenajări şi reparaţii“, spune Cătălin Contor de la Primăria Eforie), pe unele plaje, mormanele de gunoi pe care vântul le risipeşte printre puţinele cearşafuri îţi strică orice impresie pozitivă.
Lucrurile se schimbă atunci când ajungi la Costineşti. În timpul săptămânii, acesta pare a fi cea mai vie staţiune. O scurtă plimbare pe străzile proaspăt asfaltate, unde din două în două case ţi se oferă cazare la preţuri la jumătate faţă de cele de la hotel (din ce în ce mai multe camere sunt în construcţii noi, iar baia cu apă caldă non-stop e aproape obligatorie), şi pe plaja îngrijită, cu localuri pentru toate buzunarele, îţi explică afluenţa de vizitatori. Părerea bună cam dispare, din păcate, spre seară, când terasele, discotecile şi cluburile de pe plajă, de multe ori aşezate la câţiva metri unele de altele, se luptă în decibeli, cu efecte deloc plăcute pentru timpanele turiştilor.
În 23 August, la câteva minute de mers spre Mangalia, contrastul este imens. Deşi o comună de dimensiuni comparabile cu ale Costineştiului, pentru că a avut ghinionul să se afle la câţiva kilometri de malul mării, a rămas un sat şi atât. Lucrurile se mişcă, totuşi, şi aici, autorităţile preconizează investiţii private de 160 de milioane de euro într-o staţiune construită de la zero. Alte câteva zeci de milioane vor trebui cheltuite pentru infrastructură, având în vedere că, în prezent, terenul pe care s-ar ridica noua locaţie este un câmp năpădit de ciulini şi albăstrele, străbătut ici-colo de drumuri de pământ.
Dacă la 23 August prezentul este încă gri, dar viitorul se prezintă în tonuri de roz, cea mai apropiată staţiune, Olimp, poate candida cu succes la titlul de cel mai răsunător eşec. Hotelurile sale, altădată printre cele mai vânate de turişti, sunt astăzi mai degrabă goale. Nici nu e de mirare. „Camerele arată la fel ca acum 15 ani. De fapt, mai prost, că mobila s-a mai stricat, faianţa s-a mai spart şi aşa mai departe“, spune Mircea D., cazat în zonă cu aproape 70 de euro pe noapte. Restaurantele închise, beach-barurile ruinate, foişoarele de salvamar prăbuşite într-o rână şi piscinele năpădite de mătasea broaştei completează impresia de loc părăsit.
Există, desigur, şi excepţii. Majestic, singura unitate de cazare de trei stele din Olimp şi printre puţinele renovate, are, din 12 iunie, un grad de ocupare de peste 85%, spune Mari Sântion, directoarea hotelului. „Nu avem turişti străini, doar români plecaţi în străinătate şi care vin aici de mulţi ani“, adaugă ea.
Dacă o plimbare prin Neptun şi Jupiter te lasă cu sentimente neutre (de remarcat, totuşi, infrastructura rutieră în stare bună), la Cap Aurora îţi aduci aminte brusc de Olimp: turişti puţini, plaje de-a dreptul urâte, hoteluri vechi. „Vom începe un program de investiţii vizând cele două hoteluri de două stele pe care le deţinem în această staţiune, respectiv Onix şi Safir“, spune Ana Felicia Vânătu, coordonatoare de marketing în cadrul Unita Turism Holding.
Potrivit proiectelor edililor din Mangalia, de care aparţine salba de staţiuni de la Olimp la Saturn, pentru Cap Aurora se preconizează, în perioada 2009-2011, reabilitarea falezelor şi digurilor. Însă accentul se va pune tot pe locaţiile cu mai mare căutare. De exemplu, Neptun, unde va fi construită o parcare şi unde vor fi reabilitate lacurile, Mangalia, unde va fi amenajat, cu patru milioane de euro obţinute prin programul PHARE, un port turistic sau dotarea cu utilităţi a cordonului Saturn – Venus. „Portul va avea 142 de locuri pentru iahturi. În ceea ce priveşte lacurile de la Neptun, acestea vor fi ecologizate şi dotate cu debarcader şi ambarcaţiuni de agrement“, spune Maria Mitu, şefa Biroului de Investiţii din cadrul Primăriei Mangalia.
Jumătate de miliard de euro pentru plaje şi faleze
Însă investiţiile publice nu pot rezolva toate problemele. „Calitatea slabă a cazării – 70% din locuri sunt în unităţi de una şi două stele, pentru că hotelurile au fost construite în scop social, cu camere mici, sau deficitul de profesionişti în domeniu reprezintă alte puncte slabe“, spune şefa ANT, Lucia Morariu.
Dar cel mai mare pericol pentru litoral îl reprezintă eroziunea plajelor. Potrivit unui studiu al USAID, în lipsa unei intervenţii, plaja din Mamaia s-ar reduce, până în 2014, cu circa 60%, iar în 2030, ar dispărea cu totul. „Există un proiect de combatere a acestui fenomen şi sperăm că lucrările vor începe efectiv în 2008. Proiectul se va întinde pe 20-25 de ani, va viza plajele şi falezele şi va costa circa 500 de milioane de euro“, spune purtătorul de cuvânt al Direcţiei Dobrogea Litoral a Apelor Române, Cătălin Anton. Tot de Apele Române depind şi acţiunile de eliminare a algelor. „Dacă în 2006 am strâns 23.000 de metri cubi de alge, până la acest moment al anului am recoltat 20.000 de metri cubi. În concluzie, pregătim un proiect pentru cumpărarea de utilaje moderne, în valoare de circa 2,5 milioane de euro“, afirmă Cătălin Anton.
În opinia lui Louise Oram, PR manager la Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC), litoralul are nevoie de investiţii, însă strategia turistică a României nu trebuie să fie focalizată pe acesta. „Având în vedere natura sezonieră şi competiţia puternică din partea Turciei, Greciei şi Bulgariei, nu cred că planurile de dezvoltare a turismului românesc trebuie să se concentreze în jurul coastei Mării Negre“, afirmă Oram. Potrivit acesteia, deşi este evident că reabilitarea facilităţilor existente este necesară, este de asemenea clar că factorul care diferenţiază ţara noastră de aceşti concurenţi este moştenirea culturală.
Exemplul croat
SUCCES Deşi afectată de un război în urmă cu circa un deceniu, Croaţia reuşeşte să obţină 6,3 miliarde de euro (20% din PIB) din turism. Majoritatea vizitatorilor merg la mare, pe ţărmurile Adriaticii. De altfel, anul trecut, campania de promovare a ţării, cu sloganul „Mediterana, aşa cum a fost cândva“, a avut un buget de 8,6 milioane de euro.
AFLUENŢĂ În 2005, numărul turiştilor a ajuns la zece milioane, 84,7% reprezentând turişti străini. Cât despre unităţile de cazare, doar 4% au cinci stele, majoritatea (55%) sunt de trei stele şi 28% sunt de două stele. Guvernul şi-a propus ca în câţiva ani turismul să ajungă la peste 42% din PIB. Pentru anul acesta, se aşteaptă ca încasările din turism să crească cu 3-5%.
INVESTIŢII Cu o suprafaţă de 57.000 de kilometri pătraţi şi o populaţie de aproximativ 4,5 milioane de locuitori, Croaţia a alocat, în 2006, 500 de milioane de euro pentru investiţii în hoteluri, campusuri şi complexuri de vacanţă. În plus, au fost construiţi peste 350 de kilometri de autostradă, din 2004 până în prezent, alte autostrăzi, ca cea dintre Split şi Dubrovnik, fiind în lucru.
ESTIMARE Suma este confirmată şi de Dan Vasilescu, de la Federaţia Patronatelor din Turism. El spune că pentru ca staţiunile să arate mai bine, ar fi nevoie de 500 de milioane de euro, iar pentru a atinge standarde europene, de peste un miliard. Eliminând investiţiile indirecte în autostrăzi şi căi ferate, se ajunge la o cifră apropiată de cea a CAPITAL.
CALCULE Conform WTTC, în 2007, în România, din turism se vor obţine nouă miliarde de euro. În perioada 2008-2017, sumele provenite din activităţile turistice vor creşte cu circa 7,7% anual.
COMPARAŢIE Anul trecut, turiştii străini au cheltuit două miliarde de euro pe litoralul bulgăresc. În 2007, numai în ianuarie-aprilie, ei au lăsat 336 de milioane de euro. Considerând această sumă un insucces, autorităţile de la Sofia au decis scăderea tarifelor de cazare cu 50%, pentru a atrage mai mulţi vizitatori. În aceeaşi săptămână, hotelierii români anunţau creşterea preţurilor cu 30%.
Click pe poze pentru imaginile marite.
