Potrivit acestuia, în prezent, Comisia Europeană discută cu conducerea Băncii Europene de Investiţii (BEI) această variantă.
Totodată, reprezentantul Comisiei Europene le-a recomandat celor interesaţi în dezvoltarea economiei circulare din regiunea Mării Negre să apeleze atât la fondurile de coeziune ale UE, cât şi la împrumuturile Băncii Europene de Investiţii.
„Politicile de coeziune sunt destinate în principal statelor membre ale UE. Totuşi, politica de coeziune include un instrument dedicat cooperării transfrontaliere dintre statele membre UE de la graniţa Uniunii şi statele din afara frontierei UE. Cred că acest instrument poate fi folosit de ţări din vecinătate imediată a României, Bulgariei, Greciei. Deci sunt destule oportunităţi aici. Totuşi, sugerez părţilor interesate să nu se concentreze numai pe instrumentele politicii de coeziune, deoarece fondurile structurale şi fondurile pentru proiecte transfrontaliere vor respecta aceleaşi priorităţi, adică economia circulară va fi criteriu relevant pentru fondurile disponibile pentru cooperarea transfrontalieră. Însă trebuie să căutaţi şi alte instrumente financiare. Încercaţi la Banca Europeană de Investiţii, deoarece chiar zilele acestea discutăm cu Consiliul de Administraţie al Băncii Europene de Investiţii despre cum să cooperăm pentru a transforma această bancă în Banca Europeană Climatică. Dar Banca Europeană Climatică nu înseamnă doar investiţii în tehnologie care să transforme economia cu scopul protejării climei, ci vorbim de investiţii care să protejeze întreg viitorul UE şi al beneficiarilor proiectelor.
Deci, discutăm despre investiţii în economia circulară şi în biodiversitate. Iar Banca Europeană de Investiţii este accesibilă pentru state din afara UE, banca finanţează un portofoliu important în aceste ţări, dar, desigur, acestea sunt împrumuturi, nu granturi, banii trebuie returnaţi, dar BEI este faimoasă la nivel mondial pentru ratele mici ale dobânzilor, chestiune care le face atractive pentru ţări din vecinătatea UE”, a afirmat Aurel Ciobanu Dordea.
Care este scopul?
Reprezentantul Comisiei Europene a explicat că scopul criteriilor ecologice la achiziţiile publice este stimularea creşterii cererii cetăţenilor pentru produsele ecologice.
„Produsele ecologice vor deveni norma pentru cetăţeni, dar va trebui să începem cu autorităţile publice: criteriile ecologice în ceea ce priveşte achiziţiile publice vor deveni esenţiale, pentru ca astfel cererea publicului pentru produse şi servicii similare să crească exponenţial. Ne concentrăm pe sectoarele care utilizează cele mai multe resurse, pentru ca economia circulară să obţină efectul maxim. Includ aici electronicele, plasticele, textilele, packaging, bateriile, construcţiile, sectorul alimentar, apa, nutrienţii. Vrem să transformăm aceste sectoare în sisteme circulare, unde deşeurile sunt reduse la minim. Dacă deşeurile nu pot fi evitate, ele trebuie transformate într-o resursă valoroasă, deoarece Europa nu este bogată în resurse naturale. Iar acest lucru va întări imunitatea economică a Europei în faţa provocărilor geopolitice”, a declarat Aurel Ciobanu Dordea.
Oficialul UE a menţionat că forul european va acorda suficienţi bani pentru proiectele economiei circulare şi a recomandat companiilor din zona Mării Negre să acceseze aceste fonduri.
„Noi sprijinim financiar politicile (ecologiste, n.r.) pe care le propunem statelor membre. Pachetul de revenire economică redactat de Comisia Europeană şi trimis spre adoptare Consiliului şi Parlamentului European subliniază faptul că vom folosi instrumente financiare – bani pentru investiţii. Vor fi alocaţi suficienţi bani pentru priorităţile economiei circulare, iar aceste proiecte merg mult mai departe decât reciclarea. Vor fi suficienţi bani pentru cercetare, pentru explorarea de noi oportunităţi de piaţă. Aşa că companiile româneşti, dar şi companiile din afara Uniunii Europene, din regiunea extinsă a Mării Negre, ar trebui să ia în calcul accesarea acestor oportunităţi”, a afirmat Aurel Ciobanu Dordea.
Reprezentantul Comisiei Europene a explicat că investitorii vor folosi indicatori de referinţă pentru evaluarea sustenabilităţii climatice a proiectelor de afaceri.
„Chiar şi mai important decât acest lucru, stabilim indici de referinţă care vor ghida pieţele financiare. Cu două zile în urmă, Parlamentul European şi Consiliul s-au pus de acord asupra a ceea ce numim Regulamentul pentru taxonomie. Taxonomia se referă la modul de calificare a unor investiţii în funcţie de gradul negativ sau pozitiv al efectului pe care investiţia îl are asupra mediului. Astfel, acest criteriu va ghida de acum încolo toţi investitorii, ei vor lua în considerare dacă vor investi într-un proiect care este orientat către viitor, sustenabil şi rezistent în timp, sau dacă, dimpotrivă, are legătură cu tehnologiile trecutului”, a adăugat Aurel Ciobanu Dordea.
