Aerul condiţionat a fost introdus pentru prima oară pe maşini în 1939, a scris promotor în urmă cu ceva timp.

Sistemul de aer condiţionat e suficient de complicat încât să consume din resursele motorului.

Cât de mult creşte consumul, rămâne o dezbatare aprinsă, dar un lucru e clar: există diferenţe dictate de capacitatea cilindrică a motoarelor, dar mai ales de tipul de alimentare şi de combustibilul folosit. Iar cei de la Emissions Analytics au încercat să facă lumină în ce priveşte diferenţele în funcţie de motorizări.

Astfel, în urma unui studiu întreprins pe un număr de peste 100 de maşini (cu motoare pe benzină, diesel şi hibride), specialiştii au ajuns la nişte concluzii interesante. De menţionat că studiul a fost realizat în zona Los Angeles, unde căldurile mari necesită utilizarea aerului condiţionat din plin.

Testul a fost destul de simplu: pe un traseu bine stabilit, atât în mediu urban, cât şi pe autostradă, fiecare maşină a fost utilizată cu aerul condiţionat oprit, respectiv cu aerul condiţionat pornit. După care s-au comparat consumurile obţinute în cele două situaţii.

Fără surprize: consumul creşte mai mult în oraş decât pe autostradă când se utilizează aerul condiţionat, deci autonomia scade (MPG – cât mile se parcurg cu un galon de carburant)

Astfel, în mediu urban, consumul creşte cu 5,4% când se utilizează aerul condiţionat, în timp ce pe autostradă, la viteze mari (unde se utilizează mai mult resursele motorului), creşterea se cifrează doar la 2,7%. Însă aici vorbim de o medie generală.

Mult mai interesant este dacă ne uităm la datele obţinute pentru fiecare tip de motorizare în parte. Cel mai bine par să se comporte motoarele pe benzină, consumul acestora, cu aerul condiţionat pornit, crescând cu 3,8%. Urmează motoarele diesel, unde consumul creşte cu 4,6%, în timp ce maşinile cu motorizări hibride sunt cele mai dezavantajate, folosirea aerului condiţionat ducând la creşterea consumului cu 6,1%.

 

 

Te-ar putea interesa și: