La sfârşitul anului trecut, persoanele fizice din România aveau de returnat băncilor credite în valoare de aproape 103 miliarde de lei. Analizând ultimele declaraţii de avere ale miniştrilor, ale şefilor principalelor instituţii publice centrale şi ale parlamentarilor cunoscuţi, am putut observa că în rândul demnitarilor procentajul celor cu datorii este impresionant. De asemenea, dacă unii par să fi fost prevăzători, alţii dau semne că s-au întins mai mult decât le era plapuma.

În Camera Deputaţilor ies în evidenţă soţii Manuela şi Miron Mitrea, cu debite totale de 682.000 de euro către Volksbank, conservatorul Bogdan Ciucă, cu 472.000 de euro şi 772.000 de lei împrumutați de la Banca Transilvania în 2007-2008, pe o perioadă de 30 de ani, UNPR-istul Valeriu Steriu, cu două credite ipotecare în valoare de 508.000 de euro, şi liberalul Mircea Dolha, cu 392.000 de euro şi 140.000 de lei, împrumuturi scadente în 2014, respectiv 2015. În timp ce democrat-liberalul Tinel Gheorghe are un credit de 300.000 de euro la Garanti Bank, scadent în 2028.

În declaraţia de avere a Oanei Niculescu Mizil apare un credit de 178.000 de franci elveţieni şi unul de 4.400 de euro, scadente în 2028, respectiv 2017, dar şi un credit de 1,5 milioane de euro de la BRD, scadent în 2011. Nu este clar de ce acest împrumut este încă menţionat, însă presa a scris de-a lungul timpului că numele deputatei PSD apare în dosarul fraudelor bancare de la BRD, deoarece ar fi obţinut două credite în valoare de 1,5 milioane de euro punând ipotecă pe un teren şi un apartament aparent supra-evaluate.

Senatorii, cel puţin cei mai cunoscuţi publicului, par să fi fost un pic mai cumpătaţi decât colegii lor de la Cameră. Liberalul Marius Nicoară, de exemplu, are de plătit la bănci 297.000 de euro, iar social-democratul Şerban Nicolae are de returnat împrumuturi de 243.000 de euro. Socrul premierului, Ilie Sârbu, s-a angajat să achite, până în 2018, 170.000 de euro plus TVA (deci, aproximativ 211.000 de euro) către Central Park Residence SRL, aparent pentru achiziţionarea unui apartament într-un complex imobiliar din Capitală. La data completării declaraţiei de avere, Sârbu avea plasamente de circa 82.000 de euro şi un venit lunar pe familie de 2.000 de euro. Cu alte cuvinte, nici dacă nu ar cheltui nimic în următorii patru ani senatorul PSD nu ar reuşi să achite datoria.

Vestea proastă este că nici condamnarea la închisoare nu te scapă de credite. Liberalul Relu Fenechiu a intrat în penitenciar cu un împrumut de 41.600 de euro de la BCR, scadent în 2026. Dar fostul ministru este mic copil pe lângă alt parlamentar condamnat, colegul de partid de la Senat, Sorin Roşca Stănescu. Acesta avea de dat la bănci 3,08 milioane de euro şi 1,09 milioane de franci elveţieni. Adică, la cursul actual, aproximativ 4,15 milioane de euro.

Cabinetul debitorilor

La nivelul Guvernului, campionul împrumuturilor este ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Conform ultimei declaraţii de avere, acesta are patru credite, contractate între 2007 şi 2011 de la BCR, Credit Europe Bank şi o instituţie care nu este menţionată, scadente între 2021 şi 2037. În total, Teodorovici a împrumutat 812.000 de euro (100.000 de euro pe zece ani, restul pe 25-30 de ani), deci cel mai probabil ratele se ridică, luând în calcul o dobândă de 5% pe an, la circa 5.000 de euro pe lună. Este exact suma încasată drept chirie lunară de Teodorovici şi soţia sa pentru un imobil despre care demnitarul nu dă niciun detaliu în declaraţia de avere. Din acelaşi document rezultă că cei doi trebuie să se descurce cu salariul de ministru (5.300 de lei pe lună în 2013). Şi ministrul Muncii, Rovana Plumb, a împrumutat în 2007 de la BRD o sumă similară – 800.000 de euro, pe care trebuie să-i ramburseze până în 2030. La data completării ultimei declaraţii de avere ea mai avea de plătit circa 585.000 de euro.

În evidenţă iese şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Acesta figurează cu deja celebrele împrumuturi de 295.000 de euro luate în perioada 2007-2008 de la Dan Voiculescu. Banii trebuie returnaţi în tranşe, între 2008 şi 2017. Nu este clar ce sumă a plătit deja Constantin, însă în 2012 demnitarul povestea cum a ajuns să ia un credit de la fondatorul Partidului Conservator pe când era director al uneia din firmele acestuia. „În anul 2007, am vândut apartamentul din Crângaşi şi am dorit să contractez un credit care să-mi permită să construiesc o casă pentru cei doi copii. (…) Aveam deja o mare parte din acte depuse la bancă, mă pregăteam chiar să le semnez, când domnul Voiculescu, aflând despre intenţia mea, mi-a propus să-mi împrumute dânsul suma necesară. Vreau să precizez foarte clar că, în acel moment, eram directorul general al acelei societăţi comerciale şi aveam un venit foarte bun. (…) Am considerat că gestul domnului Voiculescu era o dovadă de încredere (…) Contractul de imprumut expiră în 2016-2017, putând fi prelungit oricând după această dată, precum poate fi rambursat în rate egale sau în orice altă formă, în funcţie de posibilităţi“, scria Constantin pe blog. La fel de neclară este soarta împrumutului în prezent, având în vedere că relaţiile dintre Costantin şi Voiculescu s-au răcit în ultima perioadă, aparent ca urmare a poziţiei adoptate de actualul lider al Partidului Conservator în ceea ce priveşte condamnarea omului de afaceri.

Ministrul Energiei, Andrei Gerea, are trei credite în valoare totală de 176.000 de euro, scadente între 2018 şi 2037. Ministrul Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo, avea în primăvara anului trecut un credit de 100.000 de euro luat în 2008 de la BRD şi scadent în 2014. În timp ce ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, datora 71.000 de euro către UniCredit Țiriac Bank (împrumut scadent în 2033). Şi ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, este debitor – are un împrumut de 25.800 de euro luat în 2005 de la BRD pentru o perioadă de 15 ani. O sumă relativ modestă datorează şi ministrul Apărării, Mircea Duşa: 15.000 de euro şi 50.000 de lei, scandente în 2015, respectiv 2016.

Ciorbea, înglodat în datorii

Nici conducătorii altor instituţii centrale nu s-au ferit de împrumuturi. Liderul la acest capitol pare a fi, de departe, Victor Ciorbea. Şeful Avocatului Poporului are credite de aproape 1,5 milioane de euro şi 90.000 de dolari. Contractele au fost semnate în special în perioada 2007-2008 şi sunt scadente, în general, în 2024. Par a fi destul de mici şansele ca veniturile din următorul deceniu ale familiei Ciorbea să poată acoperi suma împrumutată şi dobânzile (care se vor ridica doar ele la câteva sute de mii de euro). Demnitarul a obţinut deja o amânare de la bancă – plata unor dobânzi de 267.000 de euro se va face în 2024. Totuşi, deşi situaţia pare aproape fără ieşire, lucurile nu stau chiar aşa: Victor Ciorbea spune că are de încasat onorarii de succes de circa 1,2 milioane de euro pentru procese câştigate în perioada 2005-2014. „Mi-am reprezentat clienţii în procese privind retrocedarea unor bunuri imobiliare, am câştigat, dar acum trebuie să aştept ca acei clienţi să vândă terenuri sau clădiri ca să mă poată plăti. După cum se ştie, piaţa imobiliară nu merge prea grozav“, explica acesta în toamna anului trecut.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a făcut în 2007-2008 trei împrumuturi bancare pe termen lung (25-30 de ani), în valoare totală de 260.000 de euro şi 248.000 de franci elveţieni. În timp ce şeful SPP, Lucian Pahonţu, a luat 20.000 de euro pe cinci ani de la BRD în 2011 şi 130.000 de lei în 2013, pe un termen de doi ani, de la Casa de Ajutor Reciproc a SPP. Mult mai modest este preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean. Acesta nu are niciun împrumut pe numele său, ci doar şase carduri de credit cu o limită totală de aproape 10.000 de euro.

Prietenii, mai buni ca băncile

Nu toţi demnitarii au apelat (doar) la bănci pentru a obţine împrumuturi. Unii din ei şi-au folosit rudele, prietenii ori cunoştinţele mai cu dare de mână. Liderul PDL Vasile Blaga are de dat 1,1 milioane de lei la 1 iulie 2017 către Doina Stoia şi Valer Crişan. Dacă Blaga a declarat că cei doi sunt simpli oameni de afaceri, presa a descoperit în 2012 că ei erau conectaţi cu BAT Mediaş, o companie aparţinându-i lui Florin Muntean, fost director al Transgaz şi aparent prieten bun cu Blaga.

Preşedintele ANI, Horia Georgescu, a luat cu împrumut 300.000 de euro în 2007, pentru o perioadă de 20 de ani, de la Carmen şi Marian Petcu. Asta pe lângă 56.000 de euro, obţinuţi în 2007, de la Credit Agricole. Potrivit lui Georgescu, soţii Petcu sunt naşii săi, iar conform ultimei declaraţii de avere, soldul creditului a scăzut la 250.000 de euro. O sumă destul de impresionantă (650.000 de lei şi 70.000 de euro), scadentă în perioada 2014-2015, datora către cinci persoane fizice şi o firmă senatorul Sorin Bota, pe lângă un credit pe 30 de ani în valoare de 450.000 de euro luat în 2008 de la Volksbank. Şi colegul său, democrat-liberalul Cristian Rădulescu, datorează 180.000 de euro către George Adrian Popescu (conform unor surse, acesta este socrul său), plus aproape 195.000 de euro către Garanti Bank.

Deputatul conservator Bogdan Ciucă a luat cu împrumut, în 2008-2009, 55.000 de euro de la Florin Ifrim şi 50.000 de euro de la Mihai Ciucă. Şi democrat-liberalul Ioan Oltean a fost creditat cu 75.000 de dolari în 2013, pentru o perioadă de trei ani, de o persoană fizică al cărei nume nu îl precizează. Iar colegul său de partid Gigi Chiru a luat cu împrumut 50.000 de euro de la Violeta Luminiţa Munteanu. Ce este destul de ciudat este că, potrivit presei, aceasta este chiar soţia sa. Tot din PDL este şi senatoarea Anca Boagiu, care a împrumutat 40.000 de euro de la o persoană fizică (pe lângă un credit ipotecar de 236.000 de lei).

Senatorul UNPR Şerban Mihăilescu e dator cu 250.000 de lei către o „persoană particulară“, iar deputatul PSD Vlad Cosma a împrumutat în 2011 circa 23.000 de euro de la Unitrans SA, firmă în care acţionar era tatăl său, Mircea Cosma. Asta în timp ce, potrivit declaraţiei de avere din 30 decembrie 2014, ministrul Economiei, Mihai Tudose, împrumutase 15.000 de euro de la Constantin Vlase în 2009 şi urma să restituie datoria în 2014. O căutare pe internet relevă că în Brăila, judeţul de unde provine ministrul, un anume Constantin Vlase conduce ONG-ul Asociaţia Persoanelor Afectate. Nu e clar dacă acesta e creditorul lui Tudose, nici dacă demnitarul a stins datoria în ultima zi a anului trecut sau a obţinut o păsuire.

Cu dare de mână

Nu toţi demnitarii au nevoie de credite. În cazul unora dintre ei, situaţia financiară este atât de bună, încât îşi permit să dea bani cu împrumut. Nu am luat în calcul creditele acordate firmelor la care aceştia sunt asociaţi ori acţionari. În orice caz, cel mai generos este de departe deputatul Sebastian Ghiţă. Acesta i-a dat, potrivit declaraţiei de avere, 90,3 milioane de euro şi patru milioane de dolari lui Alexandru Iacobescu. Acesta este cel mai bun prieten al mogulului şi este cunoscut ca ocupându-se de unele din afacerile lui Ghiţă.

Senatoarea PSD Gabriela Firea are cinci debitori persoane fizice, de la care are de recuperat 133.000 de euro. Şi senatorul PDL Nicolae Vlad Popa are de încasat 86.000 de euro de la două persoane fizice, iar colegul său, Călin Popescu Tăriceanu, are cam 65.000 de euro daţi cu împrumut către trei persoane fizice.

Şi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a dat bani cu împrumut (deşi are, la rândul său, credite de circa jumătate de milion de euro). Este vorba de 20.000 de euro către Costel Stancu şi de 10.000 de euro către Dan Vlaicu. Acesta din urmă pare a fi vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, vechi membru PNL. Deputatul PNL Nini Săpunaru are un credit ipotecar de 220.000 de euro, însă i-a împrumutat 130.000 de euro lui Bogdan Săpunaru, fiul său.

Şi deputatul PSD Rodica Nasar a împrumutat 30.000 de euro unei persoane fizice, în timp ce Elena Udrea le-a dat 45.000 de lei Nicoletei Trif şi lui Dumitru Aurel Ardeleanu. Fostul director Metrorex Gheorghe Udrişte, actual deputat PDL, a împrumutat şi el 50.000 de lei unei persoane fizice, în timp ce ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, declară că i-a împrumutat aproape 30.000 de lei, în 2006, mamei sale, Adriana Mihăilescu, pentru ca aceasta să-şi cumpere o maşină.

Eterna corupţie

Nu se poate, desigur, să nu ne punem întrebarea dacă toate aceste împrumuturi sunt reale sau nu. Suspiciunea cea mai mare apare în legătură cu datoriile către persoane fizice. Deja în câteva dosare ale DNA (cum ar fi cel al liderului sindical Marius Petcu, cazul Microsoft sau cel al preşedintelui CJ Buzău) procurorii au stabilit că mita primită era sau urma să fie camuflată sub formă de împrumuturi fictive. Însă şi un credit bancar poate servi drept mijloc de albire a unor sume ilegale. De exemplu, se utilizează creditul pentru achiziţionarea unui imobil scump, dar subevaluat în acte. Vânzătorul primeşte diferenţa de bani „la negru“ şi este mulţumit că trebuie să plătească un impozit mai mic la stat, iar demnitarul poate dovedi că şi-a cumpărat proprietatea cu bani de la bancă.

Dacă suspiciunile de corupţie rămân, până la momentul în care sunt clar probate de autorităţi, doar la nivelul de suspiciuni, nu la fel stau lucrurile în cazul tratamentului preferenţial de care beneficiază demnitarii din partea băncilor. „Dosarele de credit ale parlamentarilor, miniştrilor sau şefilor de agenţii guvernamentale au fost şi sunt operate de obicei în centralele băncilor, iar termenele de soluţionare sunt foarte scurte. În plus, demnitarii şi înalţii funcţionari publici au parte de cele mai multe ori de dobânzi speciale, uneori la jumătate faţă de cele pentru publicul larg. Iar obţinerea unei refinanţări sau a unei rescadenţări este mult mai uşoară în cazul lor“, dezvăluie un broker de credite din Bucureşti. Sunt aceste beneficii ilegale? Nu neapărat, dar sunt cu siguranţă imorale. La fel ca multe alte avantaje de care au parte politicienii şi funcţionarii de top.

0,3 mil. euro a împrumutat preşedintele ANI, Horia Georgescu, de la naşii săi în 2007, pentru o perioadă de 20 de ani. Conform ultimei declaraţii de avere, şapte ani mai târziu acesta mai avea de returnat 250.000 de euro.

94 de milioane de euro are de încasat Sebastian Ghiţă de la Alexandru Iacobescu, despre care ziarele au scris că este cel mai bun prieten al său şi despre care există date că ar fi fost implicat în afacerile lui Ghiţă.