Autorii acestui indice al democraţiei încadrează România în lista ”democraţiilor viciate”, alături de ţări precum Statele Unite, Italia, Franţa, Japonia, Coreea de Sud, Israel, India, Bulgaria, Ungaria, El Salvador, Peru, Columbia, Serbia, Malaysia, Mexic, Sri Lanka şi Republica Moldova.

”Democraţiile viciate” sunt considerate acele naţiuni unde deşi există alegeri libere şi corecte, iar libertăţile civile sunt respectate, încă există probleme grave, precum interferenţa statului în libertatea presei. Totuşi, aceste ţări întâmpină probleme serioase în alte categorii analizate de experţi şi se confruntă cu o cultură politică subdezvoltată, cu niveluri reduse de participare politică şi cu probleme legate de funcţionarea guvernării.

România a căzut două poziţii pe indicele democraţiei doar în ultimul an.

Se pare că românii au cel mai mic punctaj pentru participare politică şi cultură politică, pentru cele două categorii obţinând doar un indice de 5.00. În vreme ce, cea mai mare reuşită pentru statul român rămâne asigurarea unui proces electoral corect şi a pluralismului politic, pentru care primim un indice de 9.97, iar funcţionarea guvernului a rămas neschimbată la 5.71, atât de-a lungul guvernării Ponta, cât şi în timpul lui Cioloş.

Totuşi, România a pierdut două poziţii din cauza nerespectării complete a libertăţilor civile, acest indice scăzând de la 8.35 la 8.24 în doar un singur an.

De asemenea, ţara noastră ocupă cea mai joasă poziţie în indicele democraţiei prin comparaţie cu celelalte 27 de state ale Uniunii Europene. Ungaria ocupă locul 56 în acelaşi incide, în vreme ce Bulgaria se bucură de poziţia 47, potrivit The Economist.

Clasamentul democraţiei este deschis în mod tradiţional de Norvegia, Islanda şi Suedia, care şi-au păstrat aceleaşi poziţii ca în indicele pe 2015 realizat de The Economist. Aceste state sunt considerate democraţii complete, iar norvegienii au pe departe cel mai ridicat indice de 9,93, cu câteva probleme raportate doar în categoria funcţionării guvernului. În vreme ce, islandezii şi suedezii întâmpină câteva probleme care duc la scăderea indicelui democraţiei în categoriile participării politice, funcţionării guvernului şi libertăţilor civile.

Ultimele trei poziţii sunt ocupate de Ciad, Siria şi Coreea de Nord. Aceste trei state sunt considerate regimuri autoritare, iar nord-coreeni au păstrat în ultimul deceniu ultima poziţie în clasament, cu un indice al democraţiei dezastruos. Phenianul nu primeşte niciun punct pentru asigurarea unor alegeri libere şi corecte şi pentru respectarea libertăţilor civile.