"De la intrarea în vigoare a Legii nr. 17/ 2014, la nivel naţional au fost înregistrate 14.292 oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan şi emise 1.601 avize finale, 10 avize negative şi 14.274 de adeverinţe. La Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, au fost înregistrate 16 dosare cu oferte de vânzare a terenurilor situate în extravilan, din care au fost finalizate cu aviz final trei dosare, restul dosarelor fiind în cursul procedurii, reglementată de Legea nr. 17/2014", precizează MADR.

Cele mai active trei zone ale ţării, în funcţie de numărul de dosare înregistrate cu oferte de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, sunt Timiş, Vaslui şi Arad.

Conform dosarelor înregistrate la structura centrală, suprafaţa cea mai mare de teren pentru care s-a depus ofertă de vânzare-cumpărare este de 73,78 hectare.

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

În vederea restricţionării tranzacţiilor cu terenuri agricole în extravilan, Ministerul Agriculturii a iniţiat o lege care a fost promulgată de preşedintele Băsescu în acest an după mai multe modificări referitoare la dreptul de preemţiune al statului român în cazul vânzării terenurilor şi la situaţia Agenţiei Domeniilor Statului.

La mijlocul lunii aprilie, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, menţiona că ultima formă a legii privind liberalizarea pieţei funciare este mult simplificată pentru cetăţeni, iar pentru transparentizare, ministerul a creat o platformă cu toate tranzacţiile cu terenuri agricole, la care vor putea avea acces toţi cetăţenii.

Alianţa RO PAC avertiza că proiectul de lege privind vânzarea şi cumpărarea terenurilor agricole de către străini propus de Ministerul Agriculturii are un caracter de "expropriere funciară", având mai mult un scop imobiliar şi energetic în favoarea speculatorilor europeni.

Pe de altă parte, reprezentanţii MADR consideră că prin această lege se urmăreşte şi comasarea terenurilor agricole, în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic, în condiţiile în care clasa de mijloc din agricultură nu a fost susţinută în ultimii ani.

În prezent, 11.000 de fermieri mari cu peste 30 de hectare deţin în total 4,5 milioane de hectare şi iau jumătate din subvenţii, iar 800.000 de fermieri au între 1 şi 5 hectare.

Potrivit datelor MADR prezentate la finele anului 2011, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României, deşi conform Recensământului General Agricol din 2010, INS a anunţat doar 470.000 de hectare deţinute de persoane juridice străine.

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%.

Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.

În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricole pleacă de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă, dacă se va reface sistemul de irigaţii, acesta va creşte considerabil şi se va apropia de cel din ţările UE, de peste 30.000 de euro.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţă arabilă. AGERPRES