Uniunea Europeană (UE) a cerut luni tuturor părţilor din Bolivia să dea dovadă de „abţinere” şi „responsabilitate” pentru ca ţara să organizeze noi alegeri în mod paşnic, după anunţul demisiei din funcţie a preşedintelui Evo Morales.

„Aş dori să exprim clar dorinţa noastră ca toate părţile din ţară să dea dovadă de abţinere şi responsabilitate, pentru a se ajunge în mod paşnic la noi alegeri” a arătat Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Federica Mogherini, la sosirea la un Consiliu de Miniştri UE.

„Alegeri credibile care să permită poporului bolivian să-şi exprime voinţa democratică”, a continuat aceasta, citată de presa internațională.

Morales a confirmat duminică demisia sa din funcţia de preşedinte după aproape 14 ani la putere, într-un material video filmat într-o locaţie necunoscută, după ce demisese în cascadă mare parte din guvern în faţa valului de proteste din ultimele săptămâni ca urmare a acuzaţiilor de fraudă la alegerile din 20 octombrie.

Tot duminică, Organizaţia Statelor Americane a recomandat într-un raport repetarea primului tur al alegerilor iar Morales a anunţat că scrutinul va fi organizat cu un organism electoral reînnoit, deoarece şeful statului a acceptat invalidarea membrilor Tribunalului Suprem Electoral.

După ce s-a aflat că alegerile vor fi repetate, Mogherini a cerut „tuturor părţilor, în special autorităţilor, să-şi asume responsabilităţile democratice şi să ia deciziile adecvate care să permită o reconciliere rapidă şi evitarea altor violenţe”.

De cealaltă parte, Rusia a denunţat luni violenţele care, potrivit Moscovei, au fost orchestrate de opoziţie în Bolivia pentru a-l forţa pe preşedintele Evo Morales să demisioneze.

În opinia Moscovei, evenimentele aduc cu „o lovitură de stat”:

„Un val de violenţe declanşat de opoziţie l-a împiedicat pe Morales să-şi finalizeze mandatul prezidenţial”, a subliniat Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse.

Moscova a estimat de asemenea că puterea boliviană „dorea o soluţie pe baza unui dialog politic, dar în loc de asta evenimentele au luat o turnură ce amintesc de scenariul unei lovituri de stat”.

Exprimându-şi „preocuparea”, ministerul rus a îndemnat toate forţele politice boliviene să găsească „o cale constituţională” pentru a ieşi din criză.

Rusia este aliata mai multor regimuri de stânga din ţările latino-americane, în special din Venezuela şi Cuba.

Aceste două ţări au denunţat la rândul lor o „lovitură de stat” după demisia preşedintelui bolivian, duminică, la finalul unei noi zile marcate de confruntări între manifestanţi şi forţele de ordine, precum şi de retrageri în serie a mai multor miniştri şi deputaţi.

Astfel, preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, noul preşedinte ales argentinian Alberto Fernandez şi şeful statului cubanez Miguel Diaz-Canel au condamnat duminică „lovitura de stat” din Bolivia, după demisia preşedintelui Evo Morales, determinat să renunţe la funcţie de trei săptămâni de proteste împotriva realegerii sale şi de apelurile la demisie ale poliţiei şi armatei, relatează agenţiile de presă internaţionale.

„Condamnăm categoric lovitura de stat produsă împotriva fratelui preşedinte Evo Morales”, a scris Nicolas Maduro pe Twitter, făcând apel la „mobilizare pentru a solicita protejarea vieţii populaţiilor indigene boliviene, victime ale rasismului”.

Poziţii similare au fost exprimate şi de Mexic şi Argentina, unde noii lideri aleşi sunt de stânga.

Ministrul de externe mexican a afirmat duminică că ţara sa respinge ceea ce a numit o operaţiune militară în Bolivia, adăugând că „nu trebuie să existe o lovitură de stat”.

„Respingem acest lucru, este ceva similar cu acele tragedii care au însângerat America latină în secolul trecut. Mexicul îşi va menţine poziţia de a respecta democraţia şi instituţiile. Nu trebuie să existe o lovitură de stat”, a postat pe Twitter şeful diplomaţiei mexicane Marcelo Ebrard.

Preşedintele ales argentinian, Alberto Fernandez, a calificat duminică drept o „lovitură de stat” situaţia care a condus la demisia preşedintelui bolivian Evo Morales.