După cum se știe, SUA și Iranul au început în ultimele săptămâni negocieri strânse pentru o revenire la respectarea acordului nuclear, Planul de acțiune comprehensiv comun (JCPOA). Teheranul a încercat să joace dur, cerând Washington-ului ca mai întâi să ridice complet sancțiunile impuse Republicii Islamice. Dar Iranul pare să nu aibă forța economică necesară pentru a să supraviețui economic sub sancțiuni, scrie JerusalemPost.

În 2018, Trump a decis ca SUA să se retragă din acordul nuclear cu Iranul. Apoi a reintrodus sancțiuni economice dure asupra Iranului. Președintele Joe Biden a promis în campanie că va reveni la acordul nuclear iranian.

Deși sancțiunile nu au reușit să descurajeze Teheranul să-și urmărească ambițiile nucleare, ele au dat o lovitură grea economiei țării. „Cred că economia Iranului este mai aproape de prăbușire ca niciodată. Oamenii care cred că „economia de rezistență” a Iranului a funcționat, deoarece a fost rezistentă la sancțiuni paralizante, au dreptate.

Dar rezistența dispare acum ”, a declarat dr. Mahdi Ghodsi, economist la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena și expert în economia iraniană.

Dr. Gil Feiler, expert în economiile din Orientul Mijlociu, cercetător principal la Centrul de Studii Strategice Begin-Sadat de la Universitatea Bar-Ilan, a declarat: „Iranul a atins cel mai scăzut nivel din cauza sancțiunilor lui Trump. Rialul, moneda iraniană, a pierdut 50% din valoarea sa în mai puțin de doi ani. Sancțiunile lui Trump au avut un efect imens. Aproape 6 milioane de oameni sunt șomeri”.

Pe lângă sancțiuni, Iranul a fost puternic lovit de pandemie. „Din cauza sancțiunilor și a pandemiei COVID, criza Iranului este o sabie cu două tăișuri, care lovește societatea mai mult decât orice alte țări”, spune Feiler.

Mai mult, se așteaptă ca Iranul să vaccineze un segment semnificativ al populației nu mai devreme de mijlocul anului 2022, potrivit unui alt raport al FMI.

Ghodsi atrage atenția asupra inflației ridicate care a afectat țara în ultimii ani, ca un indiciu al situației economice a Iranului. „Inflația anuală a fost foarte mare (până la 50%) în ultimii trei ani”.

„Datoria iraniană a ajuns la 254 miliarde de dolari”, spune Feiler, arătând spre un alt indicator economic. „Este o datorie imensă și trebuie să vă amintiți că iranienii nu au trăit în lux în ultimii ani.”

Expertul susține că, pentru prima dată de la Revoluția Islamică din 1979, regimul de la Teheran a apelat anul trecut la FMI și a solicitat asistență de urgență.

Dar a susținu că asistența solicitată, de 5 miliarde de dolari, este necesară pentru lupta împotriva pandemiei.
Economia iraniană s-a micșorat în ultimii ani, înregistrând o creștere negativă de aproape 13% în perioada 2018-2019, după punerea în aplicare a sancțiunilor.

Cu toate acestea, nu este de așteptat ca economia iraniană să se prăbușească în viitorul foarte apropiat, spun ambii experți, chiar dacă sancțiunile rămân în vigoare.

Ghodsi spune că „Republica Islamică a răspuns la„ presiunea maximă externă cu suprimarea maximă internă, ucigând sute de protestatari în demonstrațiile anti-guvernamentale care au izbucnit în noiembrie 2019. „Pot spune că economia de rezistență a Iranului, împreună cu„ suprimarea maximă”, vor permite guvernului să își continue politica economică”, a spus Ghodsi.

În plus, trbuie amintit acordul semnat recent de China și Republica Islamică, care consolidează 25 de ani de cooperare în comerț. Aceast acord este o gură de oxigen pentru regimul de la Teheran, de care are nevoie pentru a supraviețui.

Cei doi experți consideră că, dacă sancțiunile impuse Iranului vor fi eliminate, economia ar putea să înflorească. Mai ales exportând petrol la nivelul de dinainte de sancțiunile decise de Trump.